Bombănelile Marinei Editoriale

Hai la șmotru!

 

       Lumea din jur pare că  a înebunit. Și nu, nu are  legătură nici cu alegerile, nici cu politica și nici macar cu pensiile sau prețurile. Maladia este diagnosticată cu termenul de  “Tradiție” . Și mă refer, de data aceasta,  la omniprezenta “curățenie de Paști”. Vă este cunoscut conceptul, nu-i așa?…
Aud în jurul meu, de o vreme,  zumzăind neobosit,  numai fraze legate de zugrăveli, curățatul curții ( sau, de la caz la caz, a balconului)  spălatul geamurilor, frecatul dușumelelor, ordinea în șifoniere, etc. Îmi vine o întrebare firească : oare un an întreg,  lumea asta agitată a stat în mizerie și dezordine, cu pereții scorojiți și ferestrele pătate, cu dulapurile vraiște, curtea plină de uscături, balcoanele doldora de vechituri, rufele murdare și dușumelile îngălate și ,  iată, a trebuit să vină Sfintele Sărbători, spre a declanșa aveastă hărnicie generalizată?!?…

Da, știu,  oamenii o  numesc  “tradiție” și cu toții simțim nevoia să ne plecăm în fața acestui cuvânt magic, pe care , nesocotindu-l, putem genera efecte de imagine nedorite. Așa că îmi scot și eu pălăria în fața brusc activatelor gospodine ( orice divă are în raniță bastonul de menajeră, nu-i așa?!) și mă uit, tăcând siderată de pe margine, la râvna cu care prind strălucire locuințele neglijate vreme de un an. Mă uit  și nu mă pot opri să nu mă întreb : de ce, oare, accentul nu se așează – măcar acum – pe un altfel de curățenie, atât de necesară nouă, tuturor? De ce nu ne apucăm de șmirghelit caracterele, de ce nu ne frecăm până la epuizare conștiința, de ce nu ne lustruim bunele maniere, de ce nu ne curățăm intențiile, de ce nu spălăm răutățile ce zac prin șifonierele sufletelor noastre, de ce nu rașchetăm ura instalată prin cotloanele minții noastre, împovărată cu de toate, de ce nu încercăm să intrăm în Sărbători ÎN PRIMUL RAND imaculați sufetește, și abia apoi cu ferestrele, dușumelele și dulapurile curățate în numele unor Sfinte Paști, cu care, să recunoaștem : prin felul nostru de a fi și de a ne purta, nu prea mai avem multe în comun?!? 

       Știu, m-am referit la o “curățenie de Paști” care nu interesează, din păcate,  pe nimeni. Important a devenit să strălucească totul în jur  și NU înlăuntrul nostru, unde praful se poate așeza in continuare cuminte peste tot ceea  ce a fost bun odinioară și unde rugina poate mușca, pofticioasă,  din tot ce a fost candva valoare și conștiință. 

In regulă, dragilor, dați-i înainte cu frecatul ferestrelor! Doar că , din păcate, ceea ce veți vedea dincolo de ele – cu o claritate sporită, e drept – nu va fi niciodată  ceea ce vă va face fericiți cu adevărat…

Rubrică oferită de FARMACIILE CATENA : SENNALAX

 

 

 

Publicitate