…M-ați prins! Iar scotocesc în valiza mea, Lamonza, după amintiri! Am citit ieri undeva că , în limba portugheză 
lamonzaexistă sute de cuvinte care sună fix ca în limba română. Și mi-am amintit brusc de frumoasa mea călătorie la Lisabona, de acum câțiva ani. Ce caut în valiză? Evident, niște fotografii, care să-mi readucă în memorie unul dintre cele mai frumoase orașe ale Europei!
…Iată și prima poză peste care dau : mă înfățișează, proaspăt coborâtă din tramvaiul care șerpuiește agale prin centrul istoric al capitalei portugheze. Am coborât aici, pentru că aici se află unul din obiectivele de top, pentru turiștii care o vizitează : Catedrala Lisabona, oficial numită Santa Maria Maior de Lisboa . Explicație : Catedrala Patriarhală Sfânta Maria Major. Ma aflu așadar în fața celui mai vechi lăcaş de cult din Lisabona. Având în vedere vechimea sa şi multiplele lucrări de restaurare presărate pe axa 
timpului, reprezintă, în prezent, un mix între mai multe stiluri arhitecturale: romanic, gotic, baroc şi neoclasic. Sunt combinate toate într-o structură robustă, aureolată de o atotcuprinzătoare alură medievală.
Faţada edificiului – cea, în fața căreia nu ratez să-mi fac o nouă fotografie, aduce cu o fortăreaţă și este unul
dintre elementele originale ale bisericii, datând de la jumătatea secolului al XII-lea (între 1147 şi începutul secolului al XIII-lea). Atunci a fost ctitorită construcția de către primul rege al Portugaliei, Afonso Henriques, locul ales aflându-se pe situl unei foste moschee. De la inaugurare până în prezent, catedrala a fost sediul episcopiei oraşului Lisabona, primul episcop fiind Gilbert de Hastings, un cruciat englez.
Intru în interior, alături de alte câteva zeci de turiști, care emit propoziții în toate limbile pământului. Wow! Ce frumusețe! Grandoarea catedralei mă face să uit până și de selfie-ul pe care mi-l programasem pentru interior. Unele dintre elementele de interes din jurul meu se referă la cele trei morminte gotice, situate în arcada bisericii (şi care datează din secolul al XIX-lea), apoi la sacristia în stil baroc (din secolul al XVII-lea) şi, în fine, la capela neoclasică (capela principală) care prezintă notabile tuşe neoclasice şi unde se află mormântul Regelui Afonso.
…Un moment de reculegere este oricând binevenit, mai ales că în astfel de locuri te poți ruga în orice limbă : Dumnezeu te va înțelege și, dacă meriți, îți va îndeplini ruga!
Rubrică oferită de LAMONZA : https://www.lamonza.ro/
Comentează