Ea și El Jurnalul Valentinei

Alăptează cât POȚI!

M-am gândit să abordez acest subiect nu doar pentru că sunt o mamă care alăptează, ci și pentru că este un subiect extrem de important, dar și delicat în același timp. Ca toate lucrurile importante din viața noastră, alăptarea generează reacții foarte intense, chiar dacă adverse: cele care o susțin cu fermitate și cele pentru care alăptarea poate reprezenta o etapă peste care dăm „skip”, din diverse motive.

pelinelVă pot împrătași punctul meu de vedere în calitate de mamă care își pune bebelușul pe primul plan, dar și de femeie care, după naștere, este interesată în continuare de sănătatea ei și care și-a păstrat neschimbată grija pentru corpul ei.

Înainte să rămân gravidă am citit și m-am documentat foarte intens. Știam două lucruri foarte clar: că vreau să nasc natural (dar din păcate nu s-a putut) și că îmi voi alăpta copilul atâta timp cât va fi posibil și necesar.

De ce am ales să procedez așa? Toate cercetările și studiile în domeniu subliniază importanța acestei legături unice dintre mamă și bebeluș. Pentru amândoi, nu doar pentru copil. Este conexiunea primordială a copilului cu lumea înconjurătoare, mediul principal prin care acesta învață să descopere lumea, să-și dezvolte resursele fizice și psihice și este baza atașamentului securizant cu care pornește în viață. Din această legătură derivă toate comportamentele sale ulterioare de relaționare în contact cu mediul. Siguranța, afecțiunea, grija, protecția, vulnerabilitatea, modul în care ceri și oferi, modul în care te raportezi la ceilalți și la relațiile importante din viața ta de adult pornesc din acest moment zero, de care mama este 100% responsabilă.

pelinelRealitatea teoretică susține acest proces natural și firesc. Realitatea concretă și statistică ne arată că există un procent foarte mare de mame care nu alăptează, din varii motive mai mult sau mai puțin decisive. Unele biologice, deoarece nu au lapte (sunt totuși puține femei care, ajutate de un expert în lactație și care fac ceea ce trebuie, să nu aibă totuși lapte), altele în cazuri rare au probleme medicale, câteva din comoditate sau pentru că le afectează stilul de viață. Chiar și în acest caz, decizia le aparține, este una pentru care își asumă responsabilitatea. Adevărul este ca nimeni nu vorbește despre compromisul și sacrificiul pe care îl implică alăptarea. Deși din afară lucrurile se văd ideale și feerice, cele care trăiesc situația văd și neajunsurile pe care le implică. Ce uită toată lumea să sublinieze este faptul că starea mamei este esențială pentru a efectua alăptarea așa cum trebuie, ca să fie benefică și vindecătoare.

O mamă nu este doar o mamă și atât, ea este și femeie și parteneră, iar uneori aceste roluri sunt compromise în procesul în care toată iubirea, energia și atenția ta se dedică exclusiv bebelușului, mai ales dacă alăptarea este la cerere.

Toate aceste condiții fac alăptarea un subiect controversat, iar dacă adăugăm și aspectul ei public, lucrurile devin incendiare; alăptarea în public este o provocare.
In funcție de statutul social, situația personală, personalitatea fiecărei femei, așteptările pe care le are sau presiunea socială, nu toate femeile sunt capabile să se expună public oriunde s-ar afla, pentru a-și hrăni copilul.
Este așadar o linie foarte fină și subțire între dedicare 100% și echilibrul pe care toți îl căutăm în viețile nostre. Cum reușești să faci din copilul tău prioritatea numărul 1 a vieții tale de mamă, fără a te neglija pe tine ca femeie și pe cei din jur? Este o echilibristică a vieții la care suntem provocate și la care nu toate femeile găsesc un răspuns adecvat. Fiecare trebuie să caute în ele însele răspunsul corect și să se comporte autentic, mai exact în corelație cu ce simt în realitate și nu cu ce le cere societatea sau constrângerile culturale.
pelinel 2În cazul meu, echilibrul a fost întotdeauna soluția la care am apelat. Mi-am dorit să alăptez și am și reușit să fac acest lucru în mod natural, motiv pentru care sunt recunoscătoare. Însă, nu ignor orice altă opțiune care corespunde nevoilor femeii din acel moment.
O alternativă sănătoasă este oricând de preferat epuizării fizice și psihice care transformă mama într-o prezență nesigură, epuizată și fără resurse.
Nu văd un inamic în laptele praf, pentru că pot apărea situații în care copilul obosește să tragă la sân sau nu se satură și atunci cele mai multe mame preferă să aibă pregătit pentru urgențe laptele praf; nu poți lăsa copilul să urle de foame și în foarte multe cazuri de alăptat, se alăptează mixt, nu exclusiv. Nu mai vorbim de situații când e posibil să nu poți fi fizic lângă copilul tău exact când îi este foame sau poate doar sete și asta nu te transformă într-o mamă rea sau mai puțin bună.
pelinel_bebeÎn concluzie, încurajez alăptatul natural, dar nu cu orice preț. Uneori prețul de a nu mai fi disponibilă pentru copilul tău este prea scump de plătit iar atunci rațiunea și bunul simț trebuie să primeze.
Încurajatoare e însăși legea, mamele primind timp de 2 ani 85% din media salariului pe ultimii 2 ani, lege care vine în ajutorul proaspetelor mămici. Sprijinul partenerilor de viață și al familiei, chiar și al prietenilor este iarăși esențial, iar relaționarea cu cei dragi este cea care dă forță și energie proaspetelor mame.Un anturaj care te susține, poate face ca această etapă să fie una minunată și de neuitat pentru mamă.
Dragi mămici, vă încurajez să alăptați la sân, la cerere, Aș fi făcut acest lucru și înainte, dar acum, când știu cu adevărat ce înseamnă, apreciez cu adevărat mamele care au alăptat măcar 6 luni. Pe cele care din diverse motive nu au reușit, nu le condamn și nu le judec, le încurajez chiar să nu se simtă vinovate pentru că nu au motive. Este o falsă vinovăție pe care doar presiunea socială o cauzează, fără motive reale și fără să ia în calcul situația reală a mamei respective. Nu sunt însă de acord cu femeile care nici măcar nu au încercat (exceptând, bineînțeles, situațiile când e vorba de probleme medicale serioase). Este un instinct natural pe care dacă ni-l refuzăm din ignoranță, comoditate sau snobism, nu avem șansa să decoperim ce senzații minunate ne oferă în relația pe care o creăm zi de zi cu bebelușul nostru.

Alăptează cât POȚI!
Cât poți? Ce poți?
Fiecare mama își cunoaște limitele!

Femei de 10 pe Facebook