Cum se vede lumea din mijlocul unui balon de săpun?
Pare a fi o întrebare neghioabă, nu-i așa? Și totuși, iată, zilele trecute, la Copenhaga am experimentat această senzație. Unde anume? La ..EXPERIMENTARIUM!
Despre această experiență o să vă vorbesc astăzi.
…“Când nu mai suntem copii, suntem morți demult!” spunea marele Brâncuși. Vânturăm cu toții aceste cuvinte în stânga și-n dreapta, îndemnându-ne reciproc să nu lăsăm copilul din noi să crească, dar – mă întreb eu – câți dintre noi căutăm cu adevărat să ne mai întoarcem, odată deveniți adulți, la universul copilăriei. Mereu ni se pare că “suntem deja prea mari”, că avem multe alte lucruri mult mai importante de făcut și mai ales că… “ce-o să spună lumea?” ! Și uite-așa, rămânem prizonierii unei vârste care nu ne prea lasă loc de relaxare; devenim încrâncenați, ingenuncheați de problemele de zi cu zi, obsedați de goana aceasta bezmetică după “a avea” și “a deveni”.
În Danemarca, țara populată, zice-se, de “cei mai fericiți oameni din lume”, adulții nu și-au impus limite atât de stricte. Bunăoară, există locuri destinate teoretic copiilor , dar în care și cei mari pare că se simt la fel de bine. Și nu mă refer neapărat doar la cei care-și însoțesc odraslele, prin astfel de locuri. Am văzut la EXPERIMENTARIUM, bunăoară, o mulțime de adulți, bucurandu-se precum niște copii de găselnițele pe care edilii unuia dintre cele mai spectaculoase obiective turistice ale orașului, le-au adunat sub această pompoasă denumire.
Dar ce este, de fapt, acest EXPERIMENTARIUM, locul pe care-l recomand cu atâta căldură cititorilor mei, care vor vizita Copenhaga în familie completă? Nimic altceva decât o adunare de provocări inedite, prin care – cu ajutorul unor mijloace moderne – copiii cunosc lumea, pătrund în tainele științei, ajung să-și explice și să înțeleagă, prin joacă, lucruri ce compun universul a cărui părticică sunt și ei. “Let’s Play Science – The Danish Way!” ( Săn e jucăm de-a știința, într-o manieră daneză) – sună un îndemn plasat la intrarea clădirii impunătoare, care deși nu e plasată în buricul târgului ci în Hellerup – unul dintre cele mai liniștite cartiere ale orașului ( la doar 6 km, însă, de centru) – îți atrage imediat atenția. De altfel, încă din 1991, EXPERIMENTARIUM figurează pe lista obiectivelor de vizitat din toate recomandările agenților de turism , puși să “vândă” , pe felii, atracțiile capitalei daneze. Varianta finală a obiectivului datează însă din 2017 si poate de aceea ni s-a părut atât de modern și nou, tot ce am văzut la EXPERIMENTARIUM.
…O corespondență purtată , de la București, cu Christian Juul Yssing, consultant PR al Muzeului, a generat pentru noi o interesantă incursiune jurnalistică în acest univers al “cunoașterii în joacă”. Și, uite-așa, într-o însorită sambătă copenhagheză, două jurnaliste ale Televiziunii Române s-au dezbrăcat de haina oficială și de vârsta din buletin ( eu am avut de dat jos ceva mai multe “straturi” decât Elena! 😂😂) și …au intrat în poveste!
Construit pe spațiul fostei fabrici de îmbuteliere Tuborg, edificiul monumental a fost proiectat de arhitecții danezi în baza unui concept numit CEBRA, inspirat din știință și tehnologie. Aproape 27.000 de metri pătrați însumează suprafața gândită de edili și împărțită pe 4 niveluri, care includ și terasa generoasă. Dar chiar și aici, pe “acoperiș” – pe cei 2500 de metri pătrați ai săi! – te poți “juca”, poți servi o cafea sau un suc, poți continua să participi la experimente sau, dacă ești pasionat de fotografie ( bravo, Elena! ) poți profita de înălțime, pentru a surprinde imagini dintr-un mai puțin turistic cartier al orașului. Iar dacă ești avertizat ( iar voi, iată, sunteți!) , veți identifica , fără binoclu!, fâșia îngustă de apă care desparte Danemarca de Suedia.
Ca un detaliu interesant, impozanta fațadă a obiectivului înglobează 28 de tone de aluminiu reciclat, provenind din dozele de bere și apă minerală rămase după dezafectarea vechii fabrici. Va vor lăsa fără grai scările monumentale ale clădirii. Bunăoară , chiar din holul de intrare, cea uriașă, în spirală, este inspirată din structura ADN-ului uman. Autorii au numit-o HELIX și i-au gândit 100 metri de lungime și 182 de trepte ( stați liniștiți! Clădirea are și lifturi automate! ) . Impozanta scară cântărește 160 de tone și este acoperită cu…nici mai mult nici mai puțin de 10 tone de cupru! Repede-repede ne facem fotografiile de rigoare la baza ei și…pătrundem în EXPERIMENTARIUM!
…3-4 ore ar trebui să alocați obiectivului, dacă vreți să-l parcurgeți în mod activ și nu doar cu privirea. Iar “mod activ”, în acest context, înseamnă să vă și implicați în provocările gândite de gazde și care li se adreseaza deopotrivă tuturor membrilor familiei : cei mici vor fi încântați să afle cum functionează lumea în care nu demult au intrat, cei mari vor “recapitula” cunoștințele pe care cândva le-au învățat la școală. Brrr! Unora poate nu le va face plăcere să-și amintească de orele de fizică, anatomie sau chimie, dar…oare poți rezista unui mod atât de jucăuș de a vorbi despre știință? Și, la urma-urmei, poate ca nici nu e atât de greu să poziționezi, în pântecele desfăcut al unui mulaj uman, o inimă de cauciuc, după ce o vei recompune, din atrii și ventricole!
Cuvântul de ordine al celor 12.000 de metri pătrați ocupați de diversele secțiuni este INTERACTIVITATEA. Nu doar privești, ci te și implici. Cot la cot cu cei mici și fără să te simți jenat că, iată, cobori la mintea lor! Fiecare expoziție a Experimentariumului este gândită ca un mic univers distinct, explorând un anume subiect sau fenomen. Trecerea de la unul la altul e subliniată și de schimbarea bruscă a designului. De altfel, este binecunoscută dibăcia nordicilor în materie de design, iar aici chiar putem spune că a fost făcută… risipă de imaginație!
…și uite-ne și pe noi intrate” în joc”! Nu-i greu să faci față provocărilor : deși minimaliste, explicațiile atașate fiecărui “exercițiu” sunt bilingve. Ți se spune exact ce trebuie să faci, ți se și explică scopul respectivei provocări. Și uite-așa, copiii noștri află în baza căror legi ale fizicii funcționeaza motoarele din jurul lor, cum se formează umbra umană și cum se descompune lumina, cum este alcătuit si cum funcționează corpul uman, cum e să schiezi….fără să schiezi! ( tehnologia VR – virtual reality – este omniprezentă în expoziție) , cum se conduce o mașină, cum se comentează, la microfon, o competiție sportivă ( a fost “atracția” care …m-a atras cel mai mult, experimentând-o în necunoscuta pentru nimeni limbă română! 😂😂). Ca niște copii, ne-am bucurat amândouă de joaca în universul baloanelor de săpun, experimentând pentru prima ( și cred, singura ) dată în viață cum este să te afli în pântecele unui balon de săpun! 😂😂
…și poate că “ne-ar fi uitat Dumnezeu” printre jocurile din EXPERIMENTARIUM, dacă nu am fi avut de urmat un program riguros. Dar…aveam de ajuns la un concert de jazz ( in Copenhaga tocmai începuse faimosul Festival de Jazz), așa că am părăsit EXPERIMENTARIUMUL după o oră, poate și oleacă mai deștepte, dar cu siguranță extrem de încântate de neașteptata evadare din complicata lume a adulților!
Comentează