Bombănelile Marinei Editoriale

Nevoia de „te iubesc!”

Că avem cu toatele nevoia să fim iubite, este un lucru atât de clar, încât orice cuvânt în plus, e..în plus! Dar pentru că statisticile pe care ni le transmite, regulat, webdesignerul nostru Gabriel Ispas ne arată că – iată, culmea! – bărbații care citesc site-ul „femeide10.ro” prevalează, procentual, femeile, le voi adresa taman acestor bărbați îndemnul următor. Și nu știu ce mă face să cred că voi fi în asentimentul majorității dintre voi, dragele mele femei de 10!

Așadar, scumpii noștri bărbați, dragilor, minunaților, unicilor (…mă rog!), neprețuiților, irepetabililor, nu vă sfiiți niciodată să ne spuneți „te iubesc”! Avem nevoie de asta ca de aer, este elementul nostru vital, este rotița capabilă să învârtă întregul nostru mecanism interior, să ne pună în mișcare energiile, să ne împingă, până la urmă, să vă prețuim și mai mult, să vă îngrijim și mai atent, să vă hrănim și mai gustos, să vă iubim și mai pătimaș! Da, uite, suntem de acord să ne tratați ca pe niște gâsculițe fraiere, care se îmbată cu vorbe (un bun prieten îmi tot repetă că pe femei le poți prosti foarte ușor, doar spunându-le că le iubești!), și să ne reamintiți, din loc în loc, din timp în timp, că ne iubiți, spunându-ne-o direct, în forma clasică, fără înflorituri, făra ocolișuri, fără să vă fie teamă că vă va cădea un galon de pe umărul vostru viguros, că veți fi detronați de pe piedestalul vostru de „bărbați infailibili”.

La un moment dat, mucalitul Mark Twain – bărbatul de care cu siguranță m-aș fi îndrăgostit, dacă eram contemporană cu el – spunea : ” Când iubești și te stăpânește un sentiment înălțător, are ea grijă, femeia, să te facă să te simți ridicol!”. Nu știu ce triste experiențe i-au smuls din gură aceste cuvinte marelui scriitor, însă vă rog, dragii mei, să nu țineți cont de bazaconiile lui, să nu vă temeți că, a ne mărturisi iubirea voastră vă face să păreți vulnerabili și ridicoli! Nu! Aflați, dragilor, că noi tânjim după iubirea voastră, din ea ne hrănim fiecare celulă, fiecare respirație, cu ea vrem să ne culcăm în fiecare noapte și sa ne începem fiecare dimineață, înainte chiar de a ne așeza pe față crema hidratantă! Nu vă blocați în gâtlej cuvintele „te iubesc!”, nu vă ascundeți în spatele unor scuze de doi bani, de genul ” la mine faptele vorbesc!”. Da, e minunat ca faptele voastre să dubleze cuvintele, să ne demonstrați prin fiecare gest mărunt cât de importante suntem pentru voi, cât de vitale, dar vă rugăm, nu uitați și de acel banal „te iubesc!” Nu trebuie să-i atașați inele prețioase, haine de blană, mașini luxoase sau vouchere spre exotice lumi! Putem trăi și fără ele, în lumea tocănițelor noastre, a sacoșelor ce ne lungesc mâinile și a copiilor ce ne scurtează viața, dar avem atâta nevoie de „te iubesc!”-ul vostru! E ca un fel de „Sesam, deschide-te!”, care chiar va deschide ușile, poate ferecate, dintre noi și va netezi cărările unui drum pe care-l visăm numai și numai alături de voi!

Lăsați la o parte, așadar, jena, orgoliile și opreliștile de orice fel, care vă blochează „te iubesc!”-urile, și dați-le drumul să zboare spre noi, trimițându-ne în al nouălea cer, acolo unde de fapt e locul nostru, al femeilor îndrăgostite!

Comentează

Click aici pentru a spune ceva frumos

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.