banner marshal garden
Bombănelile Marinei Editoriale

“- Mângâie-mă! Nu vreau decât să mă mângâi!..”

 

“-Mângâie-mă! Nu vreau decât să mă mângâi..” – îi spuse femeia, ghemuită pe cearșafurile foșnitoare, aproape paralelă cu bărbatul de lângă ea și care-și uitase, de ceva vreme, privirea înșurubată în meciul de tenis de la televizor. Rugămintea femeii a trecut însă neobservată. De fapt nu! bărbatul i-a mormăit ceva, nu mai știe nici ea ce, o scuză banală, o explicație răutăcioasă, un reproș, cert este că femeia a rămas nemângaiată și, mai mult, s-a simțit brusc atât de umilită, încât, în următoarele minute, și-a jurat să nu-și mai cerșească niciodată iubirea….
Viața lor a continuat ca și până acum. Ea a continuat să fie o femeie puternică, ținând în spate funcții de răspundere, gospodărie, doi copii complicați și o relație, deloc mai simplă. Iar el …și-a continuat și el viața, cu muncile lui, nici ele mai ușoare, dar fericit să știe că are alături o femeie puternică…

…..Vă sună cunoscut? De fapt, încerc un soi de manifest al femeilor puternice, care s-au săturat să fie femei puternice. Care vor să se scuture de acest titlu pompos, ce nu face decât să le priveze de bucuria de a se simți ocrotite, de relaxarea pe care ți-o dă fragilitatea. Da, sunt puternice. Gestionează companii, negociază contracte de miliarde, scriu cărți, execută operații medicale de maximă dificultate, conduc primării, fac politică, țin discursuri mobilizatoare, pledează în procese complicate, elaborează strategii, răspund pentru zeci, sute, mii de oameni. După care, trecând o graniță nevăzută, le vezi cărând sacoșe de la supermarket, baletând prin bucătării, făcând lecții cu cei mici sau războindu-se cu cei mai mari, încercând să-și strecoare, printre toate, și niscaiva viață socială, și ceva vacanțe.
…Unde este EL, în această ecuație? Uneori, alături, dar fără să fie neapărat văzut. În cele mai fericite cazuri, îi alimentează cardurile, îi face plinul la benzină și plătește facturile. Uneori, iese cu copiii în parc. Toate acestea îi dau sentimentul datoriei împlinite față de familie. Restul, “greul”- cum s-ar spune, se află pe umerii ei. Ce dacă firavi? Doar ea este o femeie puternică, Se descurcă cu toate. De asta a și “luat-o”, nu? Ce-i lipsește ei, la urma urmei? Are o casă frumoasă, conduce o mașină nouă, șifonierele se rup în două de haine de firmă, are serviciul pe care și l-a dorit, merge în vacanțe unde alții nici nu cutează să viseze..E o femeie fericită, nu?
….Ei nu, ea nu mai vrea să fie o astfel de femeie fericită. S-a săturat să fie o “femeie puternică”! Nu mai vrea să fie importantă, să ia decizii pentru toți, să le organizeze tuturor viața, să răspundă pentru tot ceea ce nu funcționează în jur, începând cu chiuveta înfundată și terminând cu BAC-ul prăbușit al fiului! Ea nu-și dorește decât să fie firavă și neajutorată ( da,da, ele, femeile puternice, au deseori astfel de vise!) , să aibă alături un bărbat care s-o iubească într-atât, încât să preia asupra lui bobârnacele vieții, marile decizii legate de viitor și, mai ales, să nu uite că EA, femeia lui, este, totuși, femeie. Dincolo de profesionista de la serviciu, de gospodina din bucatărie, de mama perfectă, partenera devotată și menajera desavârșită, ea este FEMEIE și, ca orice femeie, își dorește, mai mult decât orice, să fie apreciată, ocrotită și iubită. Să simtă asta și din vorbele calde, dar și din gesturile tandre ale bărbatului de lângă ea. Să se hrănească din iubirea lui și să-și găsească în ea resursele pentru a deveni, într-un final, aceeași femeie…. puternică, de care cu toții au atâta nevoie…

Femei de 10 pe Facebook