Ne dadusem intalnire la unul din Marile Lacuri.
La cel mai mare.
Cum nu stiam geografie , le-am luat la rand pe toate : Ontario , Erie , Michigan , Superior…
Era frumoasa , blonda-platinat.
Avea cea din charmul lui Marylin Monroe.
Inclusiv alunita , la ea vopsita , la Diva Hollywoodului incropita pe o pata estetica.
M-a intrebat daca vreau de la ea mai mult decat un interviu.
I-am cerut secretul carierei.
Era intr-un maieu de plasa fucsia peste un tricou oliv.
Pantaloni evazati , lasati pe solduri , ca in ” American Pie ”.
Am inteles ca e un soi de recompensa aceasta placinta cu mere.
Se ofera tuturor celor ce au merite deosebite.
Un fel de ” Globul de Aur ” , ” Grammy ” , ” Oscar ” , toate la un loc.
Mi-a spus ca Fortuna s-a iscat la moartea mamei.
Avea cinci ani si cinci copii in fratrie.
Inca doi urmau sa vina prin casatoria ulterioara a tatalui , pe care ea nu a inteles-o decat ca un abandon al mamei ce nu mai era.
A evadat in dans.
Dansa cu frenezie , ca in Zorba , sublima in miscari patetice alchimia tragica a vietii.
Un profesor i-a spus ca are talent , frumusete si har.
I-am confirmat.
Pe atunci nu credea .
Cand i-am spus eu , era convinsa.
Deveneam una din vocile ecoului din tribunele pe care le anima ea ca majoreta.
Din Michigan a aterizat la New York.
Cu 35 de dolari in buzunar.
A fost cea mai buna investitie.
Neanticipata de nici o Bursa de Valori.
Nici macar de cea de pe Wall Street de care nu era departe.
Si-a riscat banii pe un taxi , cerandu-i soferului sa o duca ” acolo unde se misca lumea „.
” Big Apple „-ul era un furnicar.
A fost furata , agresata , violata , dar a atins Stelele.
A urcat ca Romanii , pe asperitati , spre ele.
A facut foamea si s-a uitat ca in ” Pretty Woman ” la magazinele cu haine de lux.
Mi-a aratat maieul cu bordura sfasiata.
Ramasese o nesupusa , o rebela a iubirii , o animatoare a Lustului profund , fara implicatii cerebrale.
Avea genele tunnate si buzele date cu un gloss aprins.
Era ea.
Se cunostea de la o posta.
Cea mai vanduta cantareata din toate timpurile.
Cu cei 35 de dolari nu si-ar fi putut cumpara nici macar cate un album din colectia ei.
M-a purtat pe Insula Fericirii.
Stia toate locurile calde ale Planetei.
Un adevarat detector al incalzirii globale.
Mireasa s-a strecurat pe sub podurile prea joase ale Venetiei.
Sangele ei a fost mirosit la inceputul lunii de un leu in calduri.
Dragostea schimba ierarhia in savana.
A cantat in autobuze insalubre cu casetofonul la ureche.
Ledurile tineau loc de orga de lumini.
Pentru o absolventa a Scolii de Dans Martha Graham , totul e coregrafie.
Pauperitatea e prolifica , fertila , bogata in sensuri si continut.
Am invintat-o la un film in Detroit.
Rula ” Evita ”.
Viata tumultoasa a Evei Peron.
Fiind innebunit dupa literatura lui Borges , mi-am zis ca merita sa revad Buenos Airesul , cu toata concurenta lui Atonio Banderas.
Nu m-a speriat pe mine sarutul patimas pe care Celebrissima il dadea Christinei Aguilera.
Il mai vazusem la ” Ingerul Albastru ”.
Una peste alta , m-am invartit de un film vazut fara bilet.
Cosmin – Stefan Georgescu, Franța, martie 2021
Comentează