Best seller Timp liber

Între două miercuri. Jurnalul unei crime misterioase

“Istoria cu blazon” – celebra colecție a Editurii CORINT, coordonată de istoricul Filip-Lucian Iorga,   este, de fapt, o istorie elitelor autentice. Astăzi, am selectat , din această colecție, un titlu incitant,  pe care vi-l propunem, pentru acest weekend, și pentru cele ce-i vor urma :  “Între două miercuri. Jurnalul unei crime misterioase “

„Faptele diverse au pasionat dintotdeauna publicul. Cel despre care este vorba în această carte a fost unul dintre cele mai cunoscute în Elveția postbelică. Avea toate ingredientele. Un mediu al străinilor bogați, o Elveție care ieșea din epoca restricțiilor și a cartelelor alimentare, frustrată în anii de război, care se confrunta cu un grup de oameni bogați, pentru care totul sau aproape totul era permis.

În distribuția acestei piese într-un act se regăseau Stelian, „bătrânul onorabil”, fost ministru al justiției; Maria, nora, frumoasă și cheltuitoare; Victor, soțul pirpiriu și înșelat; François, amantul, fiul uneia dintre cele mai vechi familii din Geneva; Dinu, vărul, mijlocitor și hărțuit; Lina, servitoarea elvețiană, găsită moartă, înainte de a apărea alte presupuse omoruri sau tentative. Totul într-o ambianță de suspiciune și care presupune turpitudine. (…)” – fragment din prefața cărții, redactată de Gilbert Monney-Câmpeanu, fiul autoarei Maria Popescu.

Haideți să vă spunem și câteva cuvinte despre autoare : Maria Popescu s-a născut pe 4 septembrie 1919, la București, fiind fiica lui Toma Câmpeanu, moșier, și a Elenei Cernescu, ,provenind dintr-o străveche familie boierească. A avut un frate mai mic, Nicolae. A crescut într-o casă boierească de pe Strada Sfântul Constantin, lângă Parcul Cișmigiu. A studiat Artele Frumoase. S-a căsătorit în 1941, în ciuda tatălui său, cu fiul unuia dintre cei mai mari dușmani ai acestuia, fost ministru de justiție, directorul ziarului Universul, Stelian Popescu. După căsătorie, a plecat împreună cu soțul ei în Elveția în 1942, fugind din calea războiului. În 1945 este acuzată de uciderea soacrei și a servitoarei acesteia, fiind condamnată pe nedrept pentru crimă în 1946. După ani lungi de suferință în închisoare, este eliberată în 1957, când reușește să-și refacă viața. Moare în Elveția, în 2004.

Lectură plăcută, așadar! 

Comentează

Click aici pentru a spune ceva frumos

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.