Amintiri din valiza LAMONZA. Episodul 39. Cine este Gelle Fra?

Una dintre cele mai mici țări din lume, vizitată de mine nu chiar atât de demult, mi-a oferit și una dintre cele mai mari pirții de ..amintiri! Evident, sunt tezaurizate în valiza LAMONZA, tovarășa mea de drum, căreia e suficient să-i spun “Sesam, deschide-te!” și-mi oferă, la cerere, orice mărturie, din orice călătorie.
Așadar, astăzi vă plimb tocmai la Luxemburg , unde vă voi vorbi la umbra unuia dintre cele mai frumoase monumente luxemburgheze. Un soi de “emblemă a orașului”.

…..Ne aflăm în Piața Constituției, în centrul orașului Luxemburg. E soare afară, dar unul cu dinții… proaspăt consolidați la stomatolog : deși e aproape iulie și deși e aproape prânz, afară sunt puțin peste 10 grade . Iar prognoza nu le lasă să crească mai mult de 15! Colac peste pupăză, mai bate și un vânt neastâmpărat, care-mi transformă coafura într-un exponat demn de MUDAM, vestitul Muzeu de artă contemporană din Luxemburg, în care am întâlnit o groază de ciudătenii.
Cu toate acestea, e vânzoleală mare în Piata Constituției – una din piețele importante ale orașului, construită pe locul vechiului bastion Beck. E vânzolează mare , căci locul îți oferă o panoramă mirifică: orașul văzut de sus. Dar mai există și un motiv mult mai concret decât atât : Gelle Fra. Sau Doamna de aur.

…De la înălțimea la care se află, cocoțată pe un obelisc impunător, la 21 de metri înălțime, femeia – cu siguranță, una de 10 !😁, domină intregul teritoriu, reflectând soarele pe suprafața sa, poleită cu aur. “Este Gella Fra!” – pare să-mi ghicească ghidul întrebarea ce stătea să-mi decoleze de pe buze. “Gelle Fra?!?” – repet, pentru a vedea dacă am înțeles bine și, prin asta, solicitând tacit lămuriri suplimentare. Cameramanul care mă însoțește în călătorie se rotește, provocând la vals camera de filmat și cautând unghiurile cele mai dibace pentru a o filma pe preafrumoasa cocoțată pe soclu, iar Jean Andre ( ghidul meu luxemburghez, își începe expunerea. Ca un elev conștiincios, înghesui în carnețel povestea Gellei Fra, cu prescurtări și hieroglife care știu sigur că îmi vor da, curând, bătăi de cap: nu e ușor să descifrezi notițe scrise în mers, încercând să nu calci strâmb, să nu dai peste trecători și să nu dea peste tine mașinile și bicicletele.
“Gelle Fra” este, așadar, una dintre statuile cele mai faimoase ale orașului. Un soi de “emblemă” a acestuia, așezată generos pe majoritatea cărtilor poștale din magazinele de suveniruri. O vezi din depărtare, ba simți chiar o bucurie lăuntrică, descoperindu-i din depărtări conturul, creionat deasupra orașului pe care-l veghează de decenii bune. Femeia ține o cunună de lauri desupra celor doi soldați, căzuți la datorie după luptele aprige în care și-au apărat țara. Deși simbolul este evident, Jean-Andre Stammet, ghidul, îmi detaliază povestea.
Așadar, ce reprezintă Gelle Fra?
“Doamna de aur” a prins viață ( dacă se poate spune așa despre o statuie!) în 1921 ( de inaugurat,a fost inaugurată cu doi ani mai târziu), în memoria soldaților luxemburghezi, căzuți pe frontul primului război mondial.
Lucrurile au stat cam așa :
Pe 14 februarie 1920: Comisia națională a militarilor căzuți în luptă a organizat un concurs al carui scop final era crearea unui monumet comemorativ. Din cele 18 proiecte înscrise în competiție, învingător a ieșit cel al lui Claus Cito, un vestit sculptor luxemburghez. Titlul său era “Bravilor eroi”. Nici alegerea locului pentru amplasarea monumentului nu s-a făcut ușor. Piața Constituției a întrunit majoritatea voturilor, statuia a fost construită și înălțată, la 21 de metri deasupra solului.

În 1940, tăvălugul naziștilor nu iartă nici statuia poleită cu aur, din inima capitalei luxemburgeze. Aceasta este distrusă și abia în 1984, grație spriritului patriotic al cetățenilor, Gelle Fra este repusă pe picioare. Adică pe soclu. Și asta după o deloc ușoară muncă de restaurare. Astăzi, simbolurile statuii s-au diversificat. Ea nu mai semnifică numai pacea, libertatea și memoria soldaților dispăruți în cele două războaie mondiale, ci și patriotismul luxemburgezilor.

Iată și un amănunt picant: De la 1 mai, la 31 octombrie 2010, Gelle Fra a fost …plecată din țară! Edilii au hotărât trimiterea sa la Expoziția universală de la Shanghai, fapt care a generat numeroase proteste în randul populației : cum, adică, să trimiți ,pe drumuri, simbolul libertății luxemburgheze?!?

….Lecția de istorie ia sfârșit și-l rog pe cameraman să-mi facă, în racourci, o fotografie lângă Doamna de aur, iar apoi, ca să rămân în zona valorilor materiale, pe următoarea mi-o fac tot la baza statuii, însă având in fundalul îndepărtat, clădirea impresionantă a BCCE ( Banque et Caisse d’Epargne de l’etat) Apropo! Tot astăzi am aflat că în Luxemburg ființează nu mai puțin de 111 banci! Aleg una din apropiere, sub un copac, și, așezându-mă cât mai comod pe ea, mă relaxez cateva minute..de aur, admirând de sus panorama orașului, podul Albert și valea Petrussei.