Bombănelile Marinei Editoriale

De ce să ne mișcăm prin lume?…

 

    In mai toate călătoriile mele, deși aș putea să folosesc intensiv timpul respectiv pentru a vedea și mai multe, aleg să investesc acele minute – nu puține – în a mă adresa prietenilor mei virtuali : le trimit abundent,  în postările de pe Facebook – fotografii și video-uri, dar mai ales informații despre ceea ce întâlnesc în cale. O fac cu pasiune, încântare si iubire, cu o tenacitate demnă poate de o cauză mai bună. Pasiunea vine din cea pentru meseria pe care o am. Încântarea – din ceea ce văd, iubirea – este cea de semeni, cei față de care mă simt mereu vinovată că eu POT sa calătoresc, iar marea lor majoritate NU. E un soi de …vinovăție în care n-am nicio vină – dacă are vreo noimă ceea ce spun…

Preferatul meu Mark Twain observa,  cândva : “Călătoriile sunt fatale pentru prejudecăți, fanatism și îngustimea minții, iar mulți dintre oamenii noștri au mare nevoie de ele din aceste considerente. Vederi ample, sănătoase, caritabile despre oameni și lucruri nu pot fi dobândite prin vegetarea într-un mic colț de pământ toată viața.”

Dacă ești un om cu scaun la cap, și nu doar cu un mic taburet, realizezi că șansa de a călători nu trebuie irosită pe a te distra, pur și simplu. Oricât de tentante n-ar fi berea “de afară” și ciolanul altora, vremea petrecută în fața unor farfurii cu mâncare, fie ea și tradițională, fie ea și la un preț convenabil, este timp irosit. Oricât de seducătoare sunt prăvăliile altora – mall-uri, outleturi, boutique-uri, etc – a  le dedica mai tot prețiosul tău timp de călătorie, înseamnă o îngustime a minții prin care nici aerul nu poate să treacă. Menirea călătoriilor este aceea de a vedea, de a cunoaște, de a compara și, pe unde se poate, de a “împrumuta”. Sau chiar “fura”. In cazul furtului de idei, nu esti chiar un infractor. Călătoriile ne îmbogățesc sufletește, dar și intelectual, ne ajustează gândirea, ne destupă mințile, ne ajută să ne aliniem celor evoluați și să fugim precum dracul de tămaie , de proastele obiceiuri în zeama cărora am fiert până acum. Din călătorii te întorci ( de ești curios , selectiv și creativ)  cu idei de șlefuire a vieții tale de acasă : a tale și a celor în mijlocul cărora trăiești. Personal, aș da ca “temă” pentru candidații la funcții publice, să vină cu o listă întreagă de călătorii făcute prin diverse spații geografice și cu concluziile aferente : “Ce aș împrumuta eu de acolo, pentru poporul meu”. Da, fac și ei , aleșii noștri, destule călătorii, dar din pacate sunt subordonate  categoriei aceleia, menționată cândva parcă de Creangă : “A plecat bou la Paris și s-a întors vacă”…

    Mă bucură foarte tare , atunci când fac postări de prin călătorii, comentariile de genul “Vă mulțumim mult pentru șansa pe care ne-o dați, aceea de a călători alături de dumneavoastră”. Realizez că, fără neapărat să-mi propun asta ca țel principal, reușesc să aduc câte puțin din fiecare țară  în sufletul celor cărora viața nu le-a oferit șansa de a se mișca prin lume. 

Nu voi încheia scurtul meu editorial cu îndemnul de a călători. Deși cei ce își pot permite asta, cu aceasta concluzie ar trebui să încheie lectura. Voi alege pentru final cuvintele altui mare om de cultură, care a punctat atăt de bine unul din beneficiile principale ale actului de a călători. Chiar de pare trist ceea ce spune faimosul romancier francez, subscriu întru totul : “Călătoriile fac pe cineva modest. Vedeți ce loc mic ocupați în lume…” 

 

Rubrică oferită de FARMACIILE CATENA : FORAMEN+CĂRBUNE

Publicitate