Eram prieteni pe Facebook și mi-au atras atenția commenturile lui, la postările mele. Nu tu floricele, bezele de la cățeluși, inimioare sau alte astfel de flecuștețe frivole. Erau niște comentarii pertinente la gândurile pe care le aruncam in eter. Apoi m-am trezit cu un mesaj pe Mess : cică nu doresc să devin “Personalitatea lunii”, in revista pe care o editează?
Niciodată nu spun “Da” din prima, oricat de tentată n-ar părea, la o primă vedere, “oferta”. M-am pus pe cercetat. În zilele noastre, dacă știi să cauți și mai ales CE să reții din avalanșa de informații, internetul îți poate răspunde la o mulțime de întrebări. Și atunci am avut o revelație : am dat de un personaj spectaculos, cu o biografie inedită, o viață în care se înghesuie altele șapte, cu realizări in domenii neașteptate, cu drumuri deschise, cu teritorii dezvirginate, cu suișuri și coborâșuri, dar și izbânzi nesfârșite. Toate sub un singur nume : GEORGE TERZIU. Va propun mai jos un interviu spumos, cu un bănățean care, deși “Banatu-i fruncea”, a ales, pentru restul vieții ( deși…cine poate ști dacă o fi pentru totdeauna?) Bucureștii. Și aici …e pus pe fapte mari!
N-aș putea să vă spun exact ce este. Cred că un pic din fiecare : jurnalist, scriitor, om de afaceri și cred că lista ar putea continua…
Marina Almășan : – Aveți o biografie foarte spectaculoasa, cu tentacule care merg în direcții total diferite. Sunt curioasă : ce scrie pe cartea dvs de vizită, sub nume?
George Terziu : – “Om de treaba”
Marina Almășan : – Care sunt top 5 elemente din biografie, pe care doriți să le știe lumea
despre dvs?
George Terziu : 1. Nu am editat de peste 4 ani nici o carte, deşi am 5 în lucru. Cunosc oameni
celebri, autorii unei singure cărţi. DAR GENIALE! Sunt inversul multor colegi, asta e…
2. Am venit la Bucureşti cu ţara în spate.Vreau să aduc oameni din ţară pentru a fi cunoscuţi în capitală
3. Sunt sănatos tun. Pot deconspira “secretul, pentru cine doreşte!
4. Nu am trecut , doar viitor!
5. Vă iubesc chiar dacă nu ma iubiţi! Să vă fie “teamă” de iubirea mea!
Marina Almășan : – Inedit “autoportret”! Dar haideți să continuăm! – “Trăit la Timișoara, relocat la București”. Ce înseamnă fiecare din aceste orașe pt dvs și de ce ați făcut această deloc simplă, bănuiesc, mutare, mai ales la o vârstă la care oamenii refuză, in general, schimbările majore?
George Terziu : – Este minunat sa te reinventezi. Acum ştiu mai bine în ce ţară stau, specificul fiecărei zone. Am locuit mai mulţi ani la Satu Mare, Constanţa, Piteşti etc. Am avut mult de învăţat de la alţii. Asemanari şi deosebiri. E bine să accepţi schimbările ca pe ceva necesar. Şi obligatoriu.
Marina Almășan : – Răspunsul dumneavoastră mi-a adus în minte niște vorbe inspirate : “Dacă nu schimbi nimic, nimic nu se schimbă.” (Tony Robbins). Iar dumneavoastră ați schimbat tot timpul! Dar toate au avut un început si v-aș ruga să vă evocați, în câteva cuvinte, copilaria. Ce anume ( și cine!) din acea perioadă, v-a influențat evoluția?
George Terziu : – Ştiam sa citesc la 6 ani şi nici părinţii mei nu ştiau asta. Am provocat surpriză
învăţătoarei )care era şi bibliotecară, că nu sunt la şcoală şi vroiam să împrumut carti! Am avut o mamă cu principii ferme, de genul:” Nu există nu pot, există nu vreau !” sau“Orice ţi se întâmplă analizează în primul rând în ce măsură eşti tu vinovat”, apoi alţii. Mama mea a fost originară din Bucovina (Ucraina) şi a venit în România în mod tragic, traversând într-o căruţă, împreună cu părinţii şi cei încă 4 fraţi toată ţară. Am copilărit trăind din mila populaţiei. Ţin minte că pentru a mai câştiga puţin, mamă mea a cumpărat o maşină de cusut. Iar bunicul a adunat toţi copii pentru a pune mână de la mână să poată cumpăra acea maşină. Am mâncat carne cam o dată pe lună. Sărăcie lucie. Prima locuinţa proprietate pe care au avut-o părinţii a fost cam la terminarea şcolii generale. Jale…
Marina Almășan : – Se pare că această “copilărie grea” este, mai mereu, sorgintea unor cariere spectaculoase. Vorbiți-mi despre primele încercari (și izbânzi) literare.
George Terziu : – Tocmai când am înţeles cu ce se mănâncă literatura, am fost interzis (1982) şi am văzut faţă urâtă a comunismului. Exact când am luat Locul I pe ţară la Festivalul studenţesc de la Iaşi. Scriitorii din Timişoara mă ocoleau pe stradă să nu fie nevoiţi să mă salute. Am fost şi oganizator de spectacole la Casa de cultură a Studenţilor Timişoara. Timp de un an. Imediat după revoluţie am lansat primul săptămânal particular MOZAIC.Succes mare, 20.000 exemplare, vânzare imediată ! Săptămânal. Am căzut în multe capcane şi l-am oprit după un an. Lumea literară e frumoasă dar şi complicată. Sunt cercuri literare dar şi găşti literare.
Marina Almășan : – Palpitante începuturi! Spre ce au condus ele ulterior?
George Terziu : – Multă lectură, studii multe, ambiţie. Dorinţa de a recupera timpul pierdut pe vrmea interzicerii mele. Educaţia adevărată se face din insuccese. Din ele înveţi cel mai mult. Cum se spune” Succesul se construieşte din eşecuri” Un om de afaceri nu pierde niciodată. A pierde bani dar a învăţa mult este un câştig.
Marina Almășan : – Și care sunt lucrările de care sunteți cel mai mândru?
George Terziu : – Sunt ca şi formaţie antreprenor. Adică tot ce fac modific. Îmi place asta şi astfel ajung la nivelul de a creea nişe. Deschid nişe la Afaceri noi. Am construit afaceri la cheie şi le-am vândut. Dacă dă cineva pe google numele meu şi cuvintele” vânzare afaceri la cheie” mai găseşte urme.
Marina Almășan : Dar nu v-ați limitat nici la afaceri, nici la cuvântul scris , ci ați migrat și spre presa audio-video. De ce? Ce anume are ea în plus? Menționați câteva din proiectele dvs de televiziune.
George Terziu : – Da am lucrat ca şi redactor cu emisiuni proprii la 2 televiziuni zonale, pe
cablu. Am realizat o vreme emisiunea “Univers cultural”. Diferenţa faţă de alte emisiuni era că aveam 4-si chiar 5 rubrici cultural diferite şi nu discuţii în studio! Am avut colaboratori peste tot, ţară şi străinătate care mă alimentau cu filmări. Apoi am descoperit valoarea premierii, la concursurile televizate. Am mai avut emisiunea Afaceri sătmărene în care am realizat aniversări de firme în direct. Am lucrat şi cu firme multinaţionale şi au fost încântaţi. Am combinat emisiunile culturale cu atenţia cuvenită firmelor şi a fost foarte bine.Şi la ora actuală sunt sponsorizat de multe firme la concursurile naţionale culturale. Anul acesta am realizat circa 20 de concursuri cu premii diverse: sejur în pensiuni, gratuite, produse cosmetic, laptop. În afară de banalele diplome. Pregătim în septembrie tabăra culturală internaţională de la Bușteni. Se vor oferi la fel premii ajutaţi de diverse firme, cărora le oferim publicitate diversă
Marina Almășan : – Desprindeți din cele prezentate mai sus câteva amintiri memorabile.
George Terziu : – Participarea cu standuri la 4 târguri de carte internaţionale. Experienţă deosebită. Zilele de târg au fost formate din repetate discuţii cu cititorii, ce caută şi poate nu găsesc. Am învăţat şi învăţ multe de la autori şi cititori.
Marina Almășan : – Aș alege acum domeniul care mă interesează cel mai mult : Televiziunea. Cum analizați televiziunea zilelor noastre? E o evoluție sau o involuție? A devenit, oare, televizorul un obiect de decor aproape inutil , în casele romanilor? Cum vedeți viitorul televiziunii?
George Terziu : – Dacă unii bloggeri reuşesc performanţe mari ca şi audienţă, fără condiţiile televiziunilor, înseamnă că se poate! Trebuie exclusă comoditatea cu care se fac emisiuni în televiziune. Peste tot în lume există, la orice emisiune, o perioadă pilot. Şi fără nici un fel de menajament dacă nu merge… nu merge. Este o diferenţa între televiziuni şi asta trebuie luată în calcul. Concurenţă nu o vezi, dar o simţi!
Unele televiziuni nu îşi bat capul cu asta.Au formate învechite cu invitaţi care nu mai atrag pe nimeni. “Toate lucrurile îşi au vremea lor”, scrie în Biblie. Se spune ca unul din semnele batrâneţii este rezistenţa la schimbare. Şi atunci au probleme. Orice televiziune trebuie să fie mereu cu ochii la ce fac alţii. E ceea ce se numeşte în presă “ochiul limpede”
Marina Almășan : – Aș vrea să vorbim acum puțin și despre dvs, ca om de afaceri. Puteți detalia această calitate, pornind de la prima “afacere” pe care ați inițiat-o? ( ma refer chiar și la mici “afaceri”, poate chiar în copilărie!)
George Terziu : – Prima mea afacere mai vizibilă a fost producţia de odorizante auto cu
fotografie. Era un singur producător care făcea alb negru, minim 2000 bucăţi.Şi mi-am zis: cine face minim 500 şi color, câştiga piaţă. Eram la Satu Mare şi lumea se uita nedumerită la mine, ce tâmpenie fac. După 6 luni, am ajuns să lucrez şi noaptea. Lumea nu ştia ce sunt odorizatele. Chiar am avut rapunsuri simpatice de la patroni. Unul din zona Moldovei mare producător de pantofi m-a întrebat dacă e vorba de “puţitoarele alea?” Am făcut rost legal de la Ministerul finanţelor de lista tuturor firmelor din România.Cu starea firmei, cu telefonul patronilor, simplu de tot! Am trimis mesaje şi discutat telefonic zilnic! Până se înroşeau telefoanele.
Unora le-am făcut gratuit doar să recunoască la alţii că am lucrat pentru ei! Am crezut mereu în micile mele succese.
Marina Almășan : Haideți să facem și aici, în domeniul afacerilor, un top. Top 3, de care sunteți mândru.
George Terziu : – 1. Vânzări de afaceri la cheie
2. Realizare de cărţi parfumate
3. Redresarea firmelor falimentare pornind de la realitatea că au clienţi
Am primit acţiuni de la o asemenea firmă pentru că am găsit soluţii pentru a nu intra în faliment. Sunt foarte multe firme care se inchid pe fondul unei oboseli de a mai continua.Şi a unor eşecuri puerile (bunătatea patronilor, blocaj financiar rezonabil şi rezolvabil, etc)
Marina Almășan : – Spuneți-mi, care sunt, oare, calitățile necesare unui om de afaceri în zilele noastre? Care este calitatea dvs. forte?
George Terziu : – 1. Nu începi nici o afacere fără un studiu al necesităţii ei.Şi fără studierea concurenţei
2. Dacă ai concurenţă mare, modifici afacerea (aduci noutăţi de la realizarea produsului), până la abordarea diferită a clientelei. Concurenţa poate fi înfrântă prin abordări diferite
3. De când te scoli şi până te culci, discuţi cu oamenii de afaceri, înveţi de la ei şi de la clienţi. Mulţi nu vor să platesca acest preț zilnic.
4. Delegi sarcinile, altfel clachezi
5. Cei mai buni oameni cu care lucrezi îi faci parteneri, le dai acţiuni, pentru a nu te fura sau a nu profita de experienţa acumulată şi a pleca de la tine. Oamenii au simţul proprietăţii, care le pot elimina gândurile ascunse. dacă nu vrei să împarţi cu alţii rămâi singur.
Marina Almășan : – Pare de bun simț tot ceea ce ați înșirat mai sus. V-au adus afacerile dvs faimă și bani? În ce i-ați investit?
George Terziu : – 1. Tot ce fac este pe bază de autofinanţare. E greu să fi şi corect şi să faci bani mulţi
Am lăsat familiei la Timişoara o mică avere (am 3 copii realizaţi) inclusiv afacerea la cheie, fostei soţii. Chestie de bun simţ. Am pornit de la 0 de câteva ori. Fac şi acţiuni umanitare, cărţi gratuite oamenilor bolnavi. Trăiesc modest dar fac foarte multe lucruri. Stârnesc şi multe invidii… Îmi place ce fac şi asta e un profit mare.
Marina Almășan : – Am văzut că editați carți, reviste. Mai rentează, oare, în zilele noastre, când aproape nimeni nu mai citeste? De ce o faceți?
Marina Almășan : – 1. Nu am preţuri fixe, fiecare om este pentru mine unicat. Oamenii simt asta şi vin la mine. Ofer chiar şi plata în rate, nu e problemă.
1. Ofer multe servicii în plus GRATUITE şi oamenii vin la mine. Ofer şi consiliere de carte
2. Mă ocup de promovare, problemă spinoasă şi oamenii vin
3. Studiez mult făcând analiză directă a nevoilor şi problemelor oamenilor. Munca de care alţii fug. Muncesc uneori şi pentru 100 lei profit.Oamenii văd, gândesc, aleg.
Marina Almășan : – Faptul că spuneți că munciți atât de mult, ma face să firmulez o nouă întrebare : Sunteți un “singuratic” sau aveți o echipă în jurul dvs?
George Terziu : – Am echipă care trebuieşte dezvoltată mult anul ăsta. Avem mult de lucru.În situaţia în care sunt mii de Edituri la ora actuală, e ceva să ai mult de lucru! Mă lovesc de dorinţa multor autori de a avea fiecare grupul lui, de a fi el totul. Munca de echipă încă e prost văzută. Românii nu sunt prea doritori de unire. De socializare, da.
Marina Almășan : – Am văzut că încercați să puneți pe picioare niște asociații. De ce? Vorbiți-ne despre ele.
George Terziu : – 1. Asociataia Tineri de mai multă vreme. Pentru seniorii activi peste 55 de ani. Nu pensionari, CI ACTIVI! Care au experienţă, care nu pot sta locului: inventatori, artişti, orice profesie. Diferenţa între noi şi alţii va avea la bază DOAR autofinanţarea! Vom face şi mici întreprinderi şi vom produce. Nu vreau nimic de la stat, de la persoane fizice, da. Vrem să facem fonduri fără stat. Ştiţi că există o vorbă:” Nu furaţi, statul urăşte concurenţa!” Vom avea sucursale naţional şi revista cu acelaşi nume
1. Asociaţia Talentelor tinere, avem déjà şi revista Elite tinere.În România sunt peste 2,5 milioane de copii talentaţi.La muncă!
2. Asociaţia naţională a Cenaclurilor literare. Nu există Nu există nici măcar o evident a acestor cenacluri. Lipseşte o formă organizată de cunoaştere şi unirea forţelor.Cu revistă naţională se înţelege.
Marina Almășan : – Un amănunt care m-a surprins, în biografia dvs : ați refuzat titlul de “Revoluționar”, deși ați fost parte activă a Revoluției din Dec.1989. Vorbiți-mi despre acest episod și motivați-va atitudinea.
George Terziu : – 1. Euforia de după revoluţie.. Veneau, cei care mă contestaseră în regimul comunist, să fie prieteni cu mine şi m-am simţit nefiresc să fiu cumpărat. Mi s-a oferit şi o fabrică de mobilă la preţ modic. Am refuzat funcţii şi certificate şi altele. Mândrie de om corect, care cică nu poate fi cumpărat. Mi s-a luat un interviu pe o pagină imensă în ziarul Adevărul. Cu titlul:” Nu am putut să profit de revoluţia română”… Asta e… Dacă aş proceda la fel? Posibil… Cum să profiţi de moartea unor oameni?
Marina Almășan : – Rar mi-a fost dat să întâlnesc o astfel de poziție. Ce alte lucruri surprinzătoare ascunde viața dvs?
George Terziu : – Mă ocup de tineri, îmi doresc mult să las” o sămânţa de urmaşi” Se fac întâlniri culturale intenţionate pe la orele 12-14, ca să nu vină tinerii. Sau aşa mi se pare. M-am săturat de întâlnirile cu seniorii. Vreau tineri!!! prea mulţi critici literări care nu au ridicat nici un talent tânăr! Fiecare îşi” face datoria” adică stă în banca lui…
Marina Almășan : – E bine să fii “atipic” în zilele noastre, sau e mai confortabil să faci parte din “turmă”?
George Terziu : – E bine să fi aşa cum eşti. Cum ţi se potriveşte. Eminescu a fost un rebel şi a murit fără prieteni. Dar a rămas în istorie. Dacă gândeşti că singura ta viaţa este doar asta, poate nu e important să rămâi în istorie. Viaţa este un dat dar şi o opţiune. Iubirea faţă de oameni este o opţiune. Povestea se repetă. Dacă eşti atipic, eşti izolat.Mă simt izolat uneori…
Marina Almășan : – O deviza în viață aveți?
George Terziu : – Da, “mai binele este duşmanul binelui“
Marina Almășan : – Dar așteptări? Ce așteptări aveți?
George Terziu : – Sunt sănătos tun de zeci de ani, SUNT BOGAT, AŞADAR. Am făcut, ca şi Disney, planuri pe mai mulţi ani înainte. Doresc să le ofer altora aceste planuri. Eu nu contez prea mult. Mă bucur de realizările altora. Eu nu fac decât ce trebuie şi sunt obligat să fac. Sunt dator vândut cuiva mai presus de mine.
Marina Almășan : – Să încheiem cu un gând optimist!
George Terziu : – Bucuraţi-vă de lucrurile mici; cele mari vin când nici nu te aştepţi !
Marina Almășan : – Multumesc frumos!
Comentează