Astăzi am plonjat în valiza Lamonza pentru ca mi-am amintit că, acum vreo 3-4 ani, am făcut o 
inedită incursiune în Muzeul Torturii din Praga. Și m-am gândit să le propun să expună acolo și fragmente din tortura pe care o resimt asupră-mi, ca urmare a amputării dureroase, din viața mea, a posibilității de a călători. Valiza a zâmbit si…din măruntaiele sale mi-a scos sub nas un vraf de fotografii. Am ales câteva mai sugestive, așa că…vă invit la Muzeul Torturii din Praga!
Dinspre Centrul vechi, mergând spre Podul Carol, străbați un paienjeniș de străduțe pitorești. E un challenge , încotro să privești mai întâi : către clădirile care-ți taie răsuflarea cu arhitectura lor superbă si atât de diversă de la una la alta ( demult n-am mai văzut atâtea statui, cocoțate pe acoperișuri!), către magazinele cu vitrinele încărcate de bijuterii , suveniruri și alte “câte-n lună și în soare, către cafenelele și pub-urile atât de original “prefațate” de intrări cochete si inspirate, sau către puhoiul de lume care se vântură, de colo-colo, admirând, comentând, fotografiiind, totul într-un zumzet multilingv care te năucește. Pierdut între toate, un înscris care-ți dă fiori: Muzeul Torturii.
Acu’, despre tortură tot auzim vorbindu-se în jur : ba, că e vorba de torturile din închisorile comuniste ( cică 5 milioane ar fi ieșit, la ultima numărătoare a victimelor acestuia) ba chiar și în dragoste poate fi vorba de o oarecare 
tortură, nu-i așa? Dsar torturile nu au fost inventtate de Stalin și nici de alți tirani ai istoriei, contemporani lui.
În Evul Mediu, tortura era la ea acasă. Amintiti-vă doar de torturile puse la cale de Biserica Romei în vremea Inchiziţiei, pentru a-i pedepsi pe eretici și pe care Alexandre Dumas le-a descris atât de bine în romanele sale. Ele nu sunt deloc niște elucubrații ale imaginației, unui literat cu mintea mai sprintenă decât a muritorilor de rând.
E greu de “povestit” un muzeu. Eu vă sugerez doar să nu vă zgarciți la cca 7 Euro și să cutezzați să pătrundeți într-un adevarat univers al torturii, în care schite desenate de pictorii vremii, instrumente oribile ruginite, așezate în vitrine , și reconstituiri spectaculoase de scene ale epocilor trecute, îti oferă o imagine înfricoșătoare a chinurilor la care erau supuși acei semeni ai noștri 
care încălcau legile vremii sau, pierdeau războaie sau, pur și simplu, cutezau să gandească altfel decât cei ce dețineau puterea.
În Muzeul torturii din Orașul vechi al Pragăi vizita se desfășoară într-o penumbră înfricosătoare, auzindu-se , în surdină, zgomotele vremurilor demult apuse: răcnetele celor torturați, urletele călăilor, strigătele îngrozite ale privitorilor. Și, firește, comentariile soptite ale turiștilor mileniului 3. Poate că fotografiile nu au ieșit perfect, pe motiv de întuneric, însă articolul de față sigur va deveni o invitație la a include Muzeul torturii din Praga pe lista “must-urilor de vizitat! Mai ales dacă aveți prin preajmă și niscaiva copii, pe care vreți să-i cumințiți! 😁
Rubrică oferită de LAMONZA : https://www.lamonza.ro/
Comentează