Amintiri din valiza LAMONZA Călătorii

Amintiri din valiza LAMONZA. Episodul 132. În Istanbul, printre mașini și mașinării

 

Nu sunt deloc o fire tehnică, însă – iată un paradox! – sunt extrem de fascinată de Muzeele tehnice din întreaga lume. Nu e destinație a călătoriilor mele, în care să nu cutreier, din fir a păr, muzeele tehnice pe care mai toate le au în lista de obiective turistice. Și, firește, valiza mea LAMONZA, cea care mă însoțește prin toate călătoriile mele, păstrează destule mărturii ale prezenței mele pe teritoriul istoriei științei și tehnicii din țările respective. 

Bunăoară, astăzi o să vă plimb puțin, cu ajutorul unor fotografii și al câtorva informații, prin Muzeul  Rahmi M. Koç – interesantul muzeu industrial privat din Istanbul,  dedicat istoriei transporturilor, industriei și comunicațiilor.
Cine a fost acest Rahmi M. Koç? Îl regăsim ca membru al celei mai bogate dinastii din Turcia și președinte pensionar al grupului Koç. El a fondat muzeul în 1991, după care acesta  a fost deschis publicului larg,  la 13 decembrie 1994. Se pare că ideea acestui muzeu,de fapt pasiunea pentru tehnică,  i-a încolțit lui Rahmi în copilărie, când tatăl său i-a adus din Germania un trenuleț electric.

 Muzeul adună într-însul de la jucării pentru copii, motociclete, mașini de epocă, tramvaie, ambarcațiuni, mașini
industriale de toate felurile.
Unele săli te întâmpină cu surpriza unor mecanisme care încep să funcționeze  în momentul în care ai pătruns înăuntru :  moara de ulei de măsline, gaterul care taie o bârnă uriașă, etc. Ești ca la școală : ți se explică, practic, cum funcționează mașinării despre care ai auzit dar pe care, iată, le vezi pentru prima oară.

Firește, pofta mea de a mă fotografia peste tot, s-a manifestat plecar, în interiorul muzeului, acesta permițând  accesul vizitatorilor în interiorul diferitelor exponate.

Însă, de departe, cel mai spectaculos punct al muzeului a fost vizitarea submarinului de fa ricație americana,
dotat cu un ghid cât se poate de potrivit : un fost  militar care a slujit chiar pe submarinul respectiv, atunci când acesta era activ. De la un capăt la a.tul, în poziție gârbovită, vizita ne-a purtat orin toate măruntaiele submarinului : camera ofițerilor, bucătăria, magazia, toaleta, dormitoarele. Toate păreau atât de mici și de înghesuite, încât îți era greu să-ți imaginezi cum putea să trăiască aici un echipaj întreg. 

Un alt obiectiv care mi-a rămas în memorie a fost avionul..sau, în fine, resturile sale – acel  B-24 Liberator „Hadley’s Harem”, care a bombardat rafinariile de la Ploiesti in Duminica Neagra – pe  1 August 1943. Pentru cei care nu știu, avioanele Liberator, au plecat din Libia, din Benghazi si au atacat Ploiestiul. Acest avion, a fost nimerit de inamic  si a incercat sa zboare apoi spre o baza militara din Cipru. S-a prabusit in mare, undeva pe langa Antalya. Ramasitele sale au fost recuperate in 1995, la operațiune participând însuși unul dintre supravituitorii prăbușirii. 

Rubrică oferită de LAMONZA : https://www.lamonza.ro/ 

Etichete

Publicitate