Peste dorul de călătorii, se suprapune, iată, și d
orul de vară, de soare, de mare, de spații deschise și hoinăreli fără griji. De aceea îmi permit o pauză în “munca la domiciliu” și execut un plonjon în valiza mea cu amintiri și nume răcoros – “Lamonza” și mă opresc în fața unor instantanee portugheze, spre capătul de Apus al continentului, într-o Lisabonă care mi s-a dezvăluit, în toată splendoarea sa de fruct pârguit, într-o vară de-odinioară…
….Mă aflu în mijlocul unei piețe uriașe, aerisite și prietenoase și nu știu, zău, spre cine să privesc : spre fiul meu, iscusitul fotoreporter oficial al acestei călătorii, sau spre estuarul râului Tagus, care se întinde albastru, cât văd cu ochii. Executăm fotografia, după care, cu ochii roată în jur, povestim fiecare despre ce a citit cu privire la locul în care ne aflăm . E o competiție a cunoașterii între mamă și fiu, din care amândoi au câte ceva de câștigat, nu mai vorbesc de relația dintre ei! 😉
Așadar, Praça do Comércio , sau Piața Comerțului, cum am traduce-o noi, mot-a-mot este alintată de localnici
“Terreiro do Paço”. Este, de fapt, o piață publică aflată în zona joasă a orașului Lisabona, cu deschidere către estuarul râului Tagus. Aici s-a aflat timp de două secole, până la marele cutremur din 1775, palatul regal portughez. Mai mult , piața în care ne aflăm deține și un record : este una dintre cele mai mari piețe publice de pe continentul european. O înscriu în galeria recordurilor cei 36 000 m² . Este considerată ca fiind centrul capitalei portugheze. Adică, mai pe românește, “buricul târgului”.
În urma cutremurului din 1755, pe lângă palatul regal s-a distrus și biblioteca pe care acesta o găzduia și care conținea 70 000 volume și sute de opere de artă, printre care picturi de Tițian, Rubens, Coreegio, toate fiind distruse de frământarea venită din adâncul Pământului… Tot aceasta din urmă a înghițit și documentele ce atestau explorările oceanice, printre care numeroase relatări aparținând Arhivei Regale privind descoperirea Braziliei.
De Piața Comerțului se leagă nenumărate evenimente din istoria Portugaliei. Aici, spre exemplu, la data de 1 februarie 1908, regele Carlos I al Portugaliei și fiul său, au fost uciși în timp ce străbăteau pașnici Praça do Comércio.
Și tot aici, în ziua de 25 aprilie 1974, mai aproape de zilele noastre deci, a avut loc Regoluția Garoafelor, care a răsturnat guvernul lui Marcello Caetano și Estado Novo. A fost una dintre cele mai “pașnice” revoluții ale omenirii, în care s-au înregistrat doar 4 morți.
Cu 10 ani în urmă, în Piața Comerțului din Lisabona, la data de 11 mai 2010, Papa Benedict al XVI-lea a celebrat Sfânta Slujbă în fața a 280 000 de credincioși.
…îl conving cu greu pe fotograful meu personal 😁 să-și facă o poză cu …șeful său suprem😂😂, drept care poza iese ușor “încruntată”, și ne continuăm trocul de informații, ajungând la timpjl Prezent.
Acum, Praça do Comércio adăpostește Complexul Ministerial, sediu al multor ministere, secretariate de stat, cabinete guvernamentale și a guvernului Republicii Portugheze. Tot aici se află și Curtea Supremă de Justiție , precum și Marina Portugheză.
În mijlocul pieței se află statuia ecvestră a regelui Iosif I al Portugaliei, realizată în 1775 de către principalul sculptor portughez al secolului al XVIII-lea, Joaquim Machado de Castro. Îi facem o fotografie, după care un localnic amabil ne arată cu degetul o clădire pe care înțeleg că nu avem voie s-o ratăm. Este Martinho sa Arcada, cafeneaua cea mai veche din Portugalia, Martinho, aflată în strânsă legătură cu literatura portugheză, fiind cafeneaua preferată a lui Fernando Pessoa. Fernando Pessoa. Ce zici, Victor, bem o cafea?….
Rubrică oferită de LAMONZA : https://www.lamonza.ro/
Comentează