Un porumbel rătăcit, poposit pe pervazul de la bucătăria mea, mi-a amintit de stolul confraților săi, care mă năpădiseră în faimoasa Piață San Marco din Veneția. Am, oare, fotografii cu ei? – m-am întrebat. Si răspunsul mi l-a dat valiza LAMONZA, de pe șifonierul meu, cea care m-a și însoțit, de altfel (și) în acea călătorie.
Așadar, după ce vă las să admirați în voie porumbeii ce valsau în jurul meu ( amintindu-vă, probabil, de propriile călătorii în orașul inundat de ape), am să vă spun câteva date despre Piața San Marco – principala piață publică din Veneția.
Aș folosi și un motto, care mi-a mers la suflet “din prima” : “Eu număr doar orele fericite” – sta scris pe frontispiciul Torre dell’Orologio – turnul de ceas care domină suprafața. Privesc cu respect singurul cea întâlnit până acum, și care exclude momentele nefericite din viața noastră…
Piața San Marco se afla demult pe lista prioritaților mele. Știam că a merge cu gondola este o încercare cruntă pentru diurna unui bugetar, așa că o tăiasem demult de pe listă, alegand una din acele ambarcațiuni populare, gen tramvaie plutitoare care străbat în sus și-n jos, canalele Veneției. M-a depus în portulețul-stație, chiar lângă zona comercială întinsă, sufocată de tarabe și târgoveți. O mască venețiană, da, a fost prima mea achiziție țin minte, imortalizată într-o fotografie!
Vizitând Piața San Marco mult mai demult decât mine, Napoleon Bonaparte a numit-o, plastic, “salonul Europei”. Ea contine unele dintre cele mai frumoase exemple de arhitectura bizantina, gotica si renascentista. Atragatoarele muzee si elegantele magazine, cărora li se adaugă pitoreștile cafenele, ce împrăștie în jur delicioasele capuccino și inconfundabilul Gelato italienesc, fac din Piazza San Marco “inima Venetiei”.
Piata are o forma trapezoidala, are aproximativ 175 m în lungime si este larga de alții 80. Intre arcadele ce marginesc trei laturi ale pietei se afla Floriar si Quadri, doua cafenele istorice cu interioare luxoase și prețuri sprințare. In capătul estic al piatetei se afla celebra Basilica di San Marco.
Spatiul deschis se intinde pana pe marginea apei și poartă numele de Bazinul San Marco, fiind flancat pe partea dreapta de Biblioteca Marciana si Zecea, monetaria construita din piatra de Sansovino intre 1527 si 1537. Partea stângă ne dezvăluie, monumentalul Palazzo Ducale. Un leu inaripat, simbolul Venetiei, si Sf. Teodor, primul patron spiritual al orasului, troneaza deasupra celor doua coloane.
Cladirile cu arcade care se intind pe lungimea pietei adapostesc oficiile procurorilor din San Marco: Procuratie Vecchie, la nord, datand din secolul al XVI-lea, si Procuratie Nuove, construita doua secole mai tarziu la sud. Dupa decaderea Venetiei in anul 1797, cele doua au fost unite printr-o alta cladire cu arcade, Ala Napoleonica , acum Museo Correr.
Chiar în fața Pietei San Marco se afla clopotnița deschisă, alias Campanile construita in anul 1514. De aici, turiștii înrăiți admira orasul si laguna, iar Facebookul are șanse să se umple de fotografii mirifice. Bine, trebuie să vă spun că turnul în care vă veți cocoța, nu este decât o copie, turnul original prabusindu-se, in anul 1902 .
La plecare, nu uitați să vă faceți și voi o poză cu porumbeii! Dar atenție! De ceva timp, Primăria din Veneția a interzis hrănitul lor, datorită înmulțirii îmbolnăvirilor transmise de altminteri atât de pașnicele zburătoare!
Rubrică oferită de LAMONZA : https://www.lamonza.ro/
Comentează