banner marshal garden
Bărbați de 10

TVR de ieri și de azi : Episodul 4 :”La despărțire mi-a fost greu. Imi pierdusem rostul de a fi, pe care-l avusem cei mai mulți ani din viață” – interviu cu jurnalistul tv Ionel Stoica

Pe Ionel Stoica îl știu încă din vremea când nici nu visam că voi lucra vreodată la TVR!  Eram studentă și-mi “munceam” vacanțele pe la Costinești, ca și crainică la vestitul post Radiovacanța Costinești. În anul acela – 1983 sau 84, parcă, directorul Cornel Gogoașă făcuse un contract cu TVR, prin care membrii Redacției Tineret erau detașați, pe vară, în Stațiunea Tineretului, la postul de radio local. Atunci i-am cunoscut:  pe minunatul Ioan Simion Pop, pe strălucitul reporter Reli Tescaru, pe atoateștiutorul Cristian Unteanu, pe memorabila Jeana Gheorghiu și, iată , pe neobositul Ionel Stoica. De la fiecare am “furat” câte ceva, fără a bănui nici macar o clipă că, peste ani, le voi deveni colegă. 

Mulți, foarte mulți ani la rând, Ionel Stoica s-a identificat cu Redacția Sport a TVR, pe care a și condus-o, o vreme. Au fost și inși care l-au mâncat de fund, dar eu cunoșteam bine personajul, știam cât de bun jurnalist este, cât de temeinic, documentat, riguros etc, așa că i-am trecut pe toți in binecunoscuta categorie a pizmașilor, pe care o cunosc atât de bine. 

Ionel nu mai lucrează de ceva ani, în TVR. Cu fiecare nume mare care părasește instituția, indiferent că o abandonează , pleacă la pensie sau este luat în Ceruri, simt că pleacă o părticică  din TVR. Așa am simțit și cand a plecat Ionel. 

Zilele trecute am avut ocazia să depănăm o serie de amintiri. Despre Trecut și…despre Prezent! Există ”amintiri” despre prezent?!? Firește! Există și despre viitor! Vă mai amintiți, nu , celebra carte a lui Erich von Danichen,  “Amintiri despre Viitor”? 

Marina Almășan : – Dragă Ionel, câți ani au trecut, de când n-ai mai respirat aerul TVR?

Ionel Stoica : Dragă Marina, în Decembrie ,,voi aniversa” primul ,,cincinal” de om liber. Atentie! Un Cincinal realizat ca in vremurile de demult, inainte de termen,in…4 ani! 

Marina Almăsan : – La multe cincinale înainte! Și…o întrebare “răscolitoare”, poate : cu ce sentiment ai lăsat în urmă instituția in care ți-ai investit….câți ani din viața ta?

Ionel Stoica : In TVR am intrat in 1978 ( ca redactor la emisiunile dedicate Tineretului ,,Ora Tineretului” si ,,Clubul Tineretului”). Iar de plecat,  am facut-o in 2015 (Senior-Jurnalist la Departamentul sport). Recaptiuland: 11 ani in ,, regim special”,  plus 26 in ,,democratie si libertate”. Asadar, 37 de ani. Marturisesc că la despartire mi-a fost cam greu… Îmi pierdusem rostul de a fi,  pe care l-am avut pentru cei mai multi ani din viață!

Marina Almășan : – Sunt emoționată să aud , de la toți cei intervievați, că munca în TVR a fost “rostul lor de a trăi”…Cum ai ajuns să fii angajatul primei televiziuni din viața noastră? Care ți-au fost pilele?

Ionel Stoica : – La emisiunile pentru tineret ale TVR si la cele de la Radio Romania,  precum si la Radio Vacanta Costinesti si Mamaia,  incepusem sa colaborez inca din 1975. Apoi, la terminarea Facultatii de Jurnalistică,  am lucrat un an la Revista ,,Flacara” a lui Adrian Paunescu. De acolo am trecut la TVR,  ocupandu-mă si de emisiunile dedicate Cenaclului Flacara,  in ultimii ani de existenta ai acestuia

Marina Almăsan: – Aha! Deci pila ta s-a numit  Adrian Păunescu! Noroc că l-am cunoscut personal și știu că nu tolera, in preajma sa, leneși și proști. Deci – bilă albă, Ionel! …Legat de calitațile unui om de televiziune, cum  crezi că ar trebui să arate profilul unui jurnalist in Televizunea Publică? Ce anume ar trebui să-l deosebească de cel din televiziunile comerciale? 

Ionel Stoica : – Nu stiu daca putem separa ,,speciile”: Jurnalist in TVR sau intr-o alta televiziune. Sub fiecare ,,umbrelă” sunt lucruri bune, sau mai putin bune. Cred că pentru cei din TVR e nevoie, în plus,  de un permanent auto-control, de versatilitate, de o sincera empatie față de cei din fata micului ecran. 

Marina Almășan : – Cât de important este ratingul, într-o televiziune? Este el întotdeauna  reflectarea calității unui program?

Ionel Stoica: -Desigur, ca regulă generală,  nu se poate si nici nu are rost sa faci televiziune fără rating. Dar, dincolo de acceptiunea generala, incep nuanțările si acestea ar trebui sa aduca diferentierile intre Televiziuni. Discutia este mai mult decat complexa si complicata, subiectiva si partizana. Ori cat am incerca,  acum nu putem decat sa zgandarim lucrurile. Dar este cert,  ratingul il fac institutiile, managementul lor, oamenii lor, dar si … formele de masurare! (cunoscătorii stiu de ce!

Marina Almășan : – Apropo de management. Ai fost tu însuți, ani la rând, conducător al unei structuri. Care crezi că ar trebui să fie calitățile care să definească un lider dintr-o televiziune publică?

Ionel Stoica : – De ani si ani,  liderii televiziunii publice sunt numiti dupa o singura, de neatins si de nepatruns,  formula. ,,Marile realizari” se vad. Discutia nu merita purtata si nici nu vreau sa devin plictisitor si desuet,  incercand sa trec in revista ce si cum făceam noi, pe vremuri. Cu cei de astazi “a inceput si se termina totul”, ei le stiu si le fac pe toate! Numai un lucru vreau sa spun, pentru aceasta zona a discutiei: marea nenoriciare a TVR a venit din momentul in care ,,iluștrii” ei decidenti au indepartat-o de la menirea si publicul ei, alergând dupa mode si himere si au desconsidarat si renegat propriile programe, proprii oameni, si au adus in loc emisiuni si oameni de mucava. Lista acelor ,,merite deosebite” pentru acest purgatoriu este lunga. Toti acești veleitari vin, distrug și pleacă.

Marina Almășan : – Nici nu știu dacă să-i admir sau să-i compătimesc pe cei care rămân…Spune-mi, Ionel, când privești acum, detașat deja,  programele TVR, ce sentimente te încearcă?

Ionel Stoica : – Fiind vorba de aproape 4 decenii din propia viata, nu pot sa nu ma uit la programele TVR. Inca am sperante, desi nimic nu mi le hraneste. Inca mai sunt acolo oameni alaturi de care am muncit,  pana de curand. Din pacate tot mai putini si tot mai ,,acoperiti”. 

 

Marina Almașan : – Să vorbim puțin despre tine. Care au fost cele mai mari izbânzi ale tale, pe  linie de televiziune?

Ionel Stoica : – Nu din falsa modestie n-as raspunde la aceasta intrebare. Dar ce sa fac, sa trec in revista niste titluri ar fi prea putin, sa vin cu explicatii si nuantari ar fi prea mult. Las ,,judecata” pe seama ,,contemporanilor” mei.

Marina Almășan : – În regulă. Apelăm, așadar, la memoria cititorilor! Atunci am să te întreb altceva : poate fi considerat un om de televiziune “expirat”, doar pe criteriul vârstei? Așa se întâmplă, oare,  si in afară?

Ionel Stoica : – Celor care vor un raspuns serios la aceasta intrebare le-as sugera sa se aplice cu o privire rabdatoare asupra programelor de la Televiziunile de stat din Italia,Franta,Germania. Ei ne dau cel mai temeinic raspuns. Numai că noi nu vrem sa-l acceptam. 

Marina Almășan : – Mda…Așa mi-au răspuns și marii oameni de divertisment..Numai noi, românii, suntem în stare să ne aruncam,  la coșul de gunoi al istoriei, valorile, pe motiv că au prea mulți ani în buletin! Hai să ne întoarcem la TVR.  Care sunt,  în opinia ta, atuurile postului public, față de cele comerciale? Dar frânele?

Ionel Stoica : – TVR-ul are acum o anumita siguranta si liniste financiara, insă din pacate aceasta a facut ca o gramada de ,, schelete” sa scape de prin dulapuri. Vezi rusinoasele rateuri de la ultimele editii ale Eurovisionului, pentru care constat că nimeni nu dă socoteala; vezi ,,pseudovedetele”cu care ne-am pricopsit si cărora le-a venit acum rândul “să salveze TVR-ul”! Doamne, cred că suntem nr 1 la titluri tembele si casă bună pentru tot ce nu mai are loc în alta parte!

Marina Almășan: – ..Probabil că trebuie să ieșim la pensie, pentru a avea curajul să spunem lucrurilor pe nume! …Dacă ar fi să te intorci mâine in TVR, ce emisiune ti-ar plăcea să realizezi?

Ionel Stoica: – Daca ar fi sa ma intorc maine in TVR…m-as pensiona medical!

Marina Almășan : – Dar..poimaine!? 

Ionel Stoica : – Daca pe culoarele TVR ar fi sa ma intalnesc cu Tudor Vornicu, Cristian Topescu, Titus Munteanu, Razvan Theodorescu, Dumitru Titus Popa, Vali Nicolau, Dan Mihaiescu, Dumitru Morosanu, Horia Moculescu, George Borcescu….as veni alergand ca Usain Bolt, le-as saruta mainile si m-as duce chiar și numai să car casete, intre arhiva si videoteca!

Marina Almășan : – Multora le e dor de ei și, prin comparație, situația devine și mai dramatică…Am să te întreb acum care sunt sfaturile pe care le-ai primit, de la mentorii tăi, atunci când ai ales această meserie?

Ionel Stoica : – Îmi voi aminti de ceea ce-mi spunea Tudor Vornicu: ,,Mai vedeto! Niciodata să nu ajungă să spună telespectatorul: “Iar Ionel Stoica!” ci “Unde o fi Ionel Stoica!?” Continui cu Titus Munteanu:,,Televiziunea va ramane televiziune, atata timp cat nu se va transforma in Radio de Televiziune. Orice program vei face, nu uita:  Televiziunea este IMAGINE!’ Iată ce-mi spunea  Cristian Topescu: “Daca esti sincer si cinstiti cu tine,  vei fi si cu telespectatorii si ei iti vor raspunde la fel.Si incă ceva:,,niciodata să nu te mai aud că spui “șaptisprezece! În fine, Mitica Morosanu:,,Sa nu uiti că multi au sansa să apară pe sticlă, dar putini, foarte putini trec “dincolo!’

Marina Almășan : – Minunate vorbe! Și mai ales, atât de actuale! Ar trebui să devină motto-uri ale unui manual de Jurnalism de televiziune, pentru cei ce ne vor urma!  Ai putea să dai, la rându-ți, un sfat celor care se pregătesc să lucreze în domeniul tău, în jurnalismul sportiv?

Ionel Stoica : – Nu-mi pot permite sa dau sfaturi la modul general. Poate doar in privinta puterii de selectie a ,,Everestului” de informatii de care ei beneficiaza astazi. Colegilor mai tineri din jurnalismul sportiv nu le-am dat si nu le voi da niciodata sfaturi, celor care mi-au fost si ramas apropiati le spun parerile mele pe anumite teme si subiecte punctuale.

Marina Almăsan : – Iată un subiect punctual : Ce face astăzi Ionel Stoica?

Ionel Stoica : – Ce fac acum?Am ramas un mare consumator de eveniment sportiv. Patimesc pentru caznele la care este supus astazi sportul si sportivul roman. Din cand in cand, dau si eu frau liber bucuriei pentru tot mai rarele lori izbanzi. Trag de mine sa finalizez cele două carti,  la scrierea carora am pornit de ceva timp: ,,Galeria cu prieteni”(Intamplari inedite,  traite de mine alaturi de unii dintre oamenii care mi-au innobilat viata:  Ivan Patzaichin,Nicolae Dobrin,Gheorghe Hagi,Helmut Duckadam,Mihai Leu,Dan Spataru,Aurelian Andreescu,Mitru Farcas,Ioan Bocsa) si urmatoarea cartem ,,A fost o data, in America” ( Povestea Adevarata a celei mai mari izbanzi a Nationalei de fotbal a Romaniei:  Locul 5 la Cupa Mondiala SUA 1994, pe care am avut sansa unica sa o traiesc alaturi de tricolori, timp de 42 de zile in neuitata vara americana de acum 25 de ani fiind singurul jurnalist roman care a fost acceptat non stop in cantonamentul delegatiei noastre. 

Marina Almășan : – …și interviul abia acum ar putea începe! …Mult succes, dragă Ionel și ..rămâi aproape de TVR, chiar si numai cu sufletul! 

Femei de 10 pe Facebook