Călătorii Timp liber

Suedia, mult mai aproape decât ne-o imaginăm. Episodul 18 :  Hai-hui, pe străzile din Stockholm

Foto: Elena Cristescu

Mereu și pretutindeni, STRADA m-a fascinat cel mai tare. Mi s-a părut întotdeauna locul în care se află concentrată întreaga esență a unui oraș. Contactul cu strada este, în același timp, contactul cu clădirile, cu mijloacele de transport în comun și stațiile lor, cu trecătorii, cu bicicletele și animalele lor de companie, cu vitrinele, monumentele, părculețele, afișajele stradale, street-food-ul, chiar și cu cerșetorii ( suntem un important furnizor al acestora, în întreaga lume!) . Strada oferă o bogătie de informații, iar eu mă simt de fiecare dată precum o sugativă flămândă, care înmagazinează în ea toate senzațiile pe care ți le poate oferi un oraș..

    Strazile Stockholmului au fost măsurate cu pașii noștri, de-a lungul și de-a latul. De aceea, capitolul de față va aduna într-însul toate observațiile mele de pieton, și pe ploaie și pe soare, din zori și până-n seară, cu mențiunea ca aici, iarna, se crapă de ziuă mult mai târzior decât acasă, iar înserarea  poposește când ți-e lumea mai dragă și plimbarea mai voluptoasă, respectiv pe la orele 16…


Cum era și de așteptat, Stockholmul este nu numai Capitala Suediei, ci si cel mai mare oraș al său. Două milioane de locuitori adună zona sa metropolitană . Adicătelea , o cincime din populația țării. Și pentru că tot o cincime din populația acesteia este formată din cetățeni născuți în alte colțuri de lume, această varietate etnică se poate vedea cu ochiul liber și pe străzile din Stockholm. Ne-am ciocnit de o mulțime de asiatici ( …în plin boom al coronavirusului!) , de cetațeni de culoare, de reprezentanți ai lumii arabe, de inși cu accente slave, britanice și sudamericane, și , din păcate, de mulți, prea mulți cerșetori cu pașaport românesc. Dacă tot am revenit asupra acestora din urmă, vă voi șopti că suedezii sunt pur și simplu disperați de toleranța statului lor față de cerșetorie și de reprezentantii acestei categorii, care au inundat orasul, venind preponderent dinspre plaiurile mioritice. Imaginea unor femei rome, etalându-și basmalele înflorate si fustele multiciolore  stratificate, populează zonele cele mai elegante ale orașului. Era să mă apuce amețeala, când, într-o bună dimineață, mi-am început ziua cu o imagine halucinantă : un șir de catrafuse țiganești, întinse la uscat pe gărdulețul metalic al unui refugiu de tramvai. Hotărât lucru, ar trebui făcut ceva, cu acești “ambasadori ai României” care lucrează energic la imaginea noastră în lume. Din păcate, într-o direcție total greșită…

Oricum, am înregistrat și o premieră : reduceri de sezon , la romii sin Romania : 70% discount! 😁



Dar să închid această “parfumată” paranteză… Haideti sa ne depărtăm de gara T- Centralen, zona hotelului nostru, și lăsați-vă ademeniți de străduțele liniștite, care converg toate, obligatoriu,  către un luciu de apă. În orice direcție ai lua-o, nu se poate să nu te trezești, după câțiva pași, fie pe malul săratei Mări Baltice, fie pe cel al dulcelui lac Malaren. Capitala Suediei se întinde pe 14 insule , aflate între aceste două repere geografice, iar la est de oraș se găsesc nu mai puțin de 24.000 de insule ce formează Arhipeleagul Stockholm.  Combinația aceasta de apă și uscat transformă orașul într-o adevărată poveste, traversată de poduri și colorată ici și colo cu micuțe porturi,  care leagănă vapoare uriașe, vaporașe turistice sau bărci proprietate personală.
Marile bulevarde străbat orașul în toate direcțiile și leagă insulele, prin intermediul nenumaratelor punți peste ape. Sunt 57 de poduri in Stockholm, lucru care îl face unic în lume.


Arhitectura orașului s-a inspirat copios din cea a marilor capitale europene, cum ar fi bunăoară, Berlin și Viena. În secolul XX însă, arhitecții suedezi și-au întors fața către istoria medievală a Suediei, găsind destule elemente de scos la lumină si îmbinandu-le creativ cu stilul “Art Nouveau”. Stockholmul și-a aprins cea de-a 700-a lumânare în tortul aniversar și se numără printre cele mai avansate orașe, în materie de politici de dezvoltare urbană. Îl veți găsi și în topurile celor mai  curate orașe din lume. Dacă ai ronțăit niște grisine și ai  rămas în mână cu ambalajul, nu te va răbda inima să-l faci cocoloș și să-l arunci, pe furiș, după un colț de clădire. Nicidecum! Este atât de curat totul în jurul tău, încât acest lucru te disciplinează  și pe tine, vrând-nevrand, făcandu-te obsedat de găsirea unui coș de gunoi. “Prima capitală verde europeană” – este un alt titlu, câștigat pe merit de oraș. Chiar dacă anotimpul în care l-am vizitat noi, a surghiunit culoarea verde, înlocuind-o deocamdată cu cenușiul, numărul mare de parcuri și copaci de pe stradă te ajută să-ți imaginezi cât de fabulos arata Stockholmul vara.



Clădirile impunătoare, care adăpostesc Palatul Regal, Primăria și alte instituții administrative, marile teatre ale orașului, muzeele sale cele mai importante , alternează cu sediile de firmă și casele de locuit, având la parter puzderie  de magazine , restaurante și cafenele. În centrul orașului, n-ai să vezi blocuri mai înalte de 4-5 niveluri și nici amestecul kitschos dintre stiluri, pe care și un țânc făra cunoștințe de urbanism,  l-ar sesiza în Bucureștiul iubit. 

   Ce am mai remarcat? Mulțimea de șantiere de construcții, raspandite prin oraș. Hotărât lucru : Stockholmul nu stă pe loc și, judecând după frecvența șantierelor,  dacă voi mai avea ocazia să-i pășesc străzile, nu cred că voi mai recunoaște mare lucru! 😁

Foarte multe statui, presărate prin oraș. Și din cele clasice, în care localnicii recunosc personaje din istoria Suediei, dar și din cele moderne, care te pun pe gânduri, întrebându-te “ce-a vrut să spună autorul” . Toate la un loc însă, sporesc farmecul orașului și te îndeamnă ca, dacă timpul nu te-mpinge  de la spate, să faci cate o poză cu fiecare.





Orașul Vechi “Gamla Stan”, prin care deja v-am plimbat atunci când v-am vorbit despre Muzeul Nobel, este, cred, “sarea și piperul” Stockholmului. În certificatul său de naștere scrie “Secolul al XII-lea” și îl vei găsi tolănit pe insula Stadsholmen. I se mai spune și “orașul dintre poduri, ceea ce în suedeză sună cam așa : Staden mellan broarna. Este o adevărată plăcere să te plimbi pe străduțele înguste din Gamla Stan , dar…atenție! Lasă tocurile la hotel, căci îti va da de furcă piatra cubică ce îi îmbracă străzile !) . Poți să caști în voie gura la magazinele de suveniruri, să mai bagi nasul în câte-o biserică ( în celebra Storkyrkan sau în Biserica Germană, după care, obosit de hoinăreală, să te oprești pentru o “Fika” , la una din numeroasele cafenele sau restaurante.



“Un muzeu în aer liber” – așa își răsfață agenții de turism suedezi frumosul Oraș Vechi, invitându-te să-l strabați cu pasul, de la aceeași Catedrală Storkyrkan, și până la mărețul Palat Regal, căruia îi voi dedica, curând,  un  capitol separat. 

Iar dacă Gamla Stan reprezintă “miezul” orașului Stockholm, atunci Piața Stortorget este inima  Gamlei Stan. Piața este un adevărat magnet pentru turiștii străini, dar și pentru localnici. Te poți relaxa pe una din băncile de piatră ale pieței sau, și mai bine, te poți fotografia, în fața frumos coloratelor case patriciene. Am ales a doua variantă. Nu neapărat pentru că suntem ..neobosite și nu ne arde de stat pe băncuțe 😁, ci pentru că am constatat că este locul care apare cel mai des în ilustratele din Stockholm sau imprimat pe obiectele promoționale ale orașului,ce sufocă magazinele de suveniruri. Piața Stortorget este, cred, locul cu densitate maximă de turiști, din întregul Oraș Vechi.

Traficul mi s-a părut relaxat, comparativ cu cel din București. Predomină mașinile VOLVO, dar sunt reprezentate generos toate marcile de mașini din lume. O concurență serioasă le fac însă bicicletele, alimentând pofta de mișcare în aer liber a localnicilor. Vei descoperi, în șaua lor bărbați si femei, tineri și vârstnici, inși echipați la costum sau în treninguri. Multe dintre biciclete sunt dotate cu atașe, populate de 1-2 copii. Mai nou, bicicletelor s-au adaugat și in Stockholm omniprezentele trotinete electrice “de închiriat”, de care te ciocnești peste tot, fie ca îsi poartă în spate stăpânii temporari, fie că au fost abandonate pe unde nu te-aștepți. Benzile de biciclete însoțesc toate străzile si bulevardele orașului.


Și daca tot am vorbi de mișcarea in aer liber, vă voi spune că și eu și Elena ( care este absolventă de ANEFS) am fost invidioase pe alura sportivă a suedezilor și pe felul în care aceștia, nestingherit, fac sport în văzul lumii. Dincolo de bicicliști, ne-am intersectat abundent cu suedezi îmbrăcați în treninguri colorate și făcând jogging chiar prin centrul orașului, de regulă, pe esplanade, sau patinând pe numeroasele patinoare în aer liber, presărate prin oras. Jos pălăria! Ca să nu mai vorbim de faptul că, în cele sapte zile ale șederii noastre, dacă am văzut trei persoane supraponderale! …Una era de culoare și vreo două vorbeau limbi din Europa de Est. ..


….Foarte multe animale de companie. Asta am remarcat. La venire, i-am povestit lui Obama ( dragul și negrul meu labrador) despre faptul că în Suedia confrații săi au, se pare, o viață mult mai bună : li se permite accesul peste tot, în compania stăpânilor, firește : și în magazine, și in restaurante, și în mijloacele de transport în comun. Câini vagabonzi n-am văzut niciunul, mărturisesc.

Tot pe străzile Stockholmului s-a năruit și mitul, potrivit căruia “suedezii sunt oameni reci”. Nimic mai neadevărat! Opriți un suedez pe stradă, fie el un pusti bălai sau o bunicuță octogenară și întrebați-l orice ; bunăoară, cum să ajungeți la Muzeul ABBA.  Se vor opri obligatoriu din drumul lor, îți vor zâmbi, te vor lăsa să-i fotografiezi  ( mai ales pe cei mai …”atipici”! ) și te vor lămuri, într-o engleză perfectă, pe unde trebuie s-o apuci. Iar dacă întrebarea ta îi va pune și pe ei în dificultate, nu vor da bir cu fugiții ci își vor deschide tacticos telefonul mobil, vor accesa internetul și te vor ghida apoi, cu o amabilitate aproape nepământeană. În niciun caz românească!


Și am mai remarcat un lucru senzațional ( prezent și în recent vizitata Norvegie ): foarte mulți tătici cu copii, pe străzi. Cu ei de mână, cu ei în carucioare, cu ei în atașul bicicletelor, pe stradă, în parcuri,  în magazine și muzee, ștergându-le nasul, tragându-le grijulii căciulile pe urechi, desfăcându-le sandvich-ul pregătit acasă. Ca și În Norvegia, concediul oferit de Stat pentru îngrijirea copilului ( cei doi ani) se împarte armonios și fără drept de apel,  între cei doi părinti. Din nou, jos pălaria! In acest fel tăticii află și ei cum se îngrijește un copil, se responsabilizează, iar relația tată-copil se întărește și mai mult. Ca să nu mai vorbim de fericirea mămicilor!


…Dar iată că, m-am luat cu vorba si s-a întunecat! Numai bine cât sa mai prindem în poză celebrul Magazin NK, cel mai luxos din Suedia ( un fel de Harrods al londonezilor sau Galeriile Lafayette, al parizienilor). Marturisesc că ne-am rezumat la poza de exterior, nevrând sa ne facem sânge rău, la contactul cu prețurile piperate!

…Întunericul se lasă de tot, iar noi ne lăsăm … duse de Ion Miler, prietenul nostru suedez, într-un anume punct al orașului, de unde reușim să surprindem cateva instantanee, sub genericul “Stockholm by night”. E ora 6 , iar afară e o noapte s-o tai cu cuțitul! Gata! Ziua de muncă s-a încheiat! Fuga la Hotel! Astăzi avem bilete la concert.


Serial realizat cu sprijinul Ambasadei Regatului Suediei la București

Multumiri pentru sprijin:

 

Serial realizat cu sprijinul Visit Sweden

 

Femei de 10 pe Facebook