Călătorii Timp liber

Prin Copenhaga, călăuziți de Mica Sirenă. Episodul 14. Cel mai, cea mai….

 

Foto : Elena Cristescu

   Nu-i așa că deveniți sensibili, cand auziți vorbindu-se de “cea mai bătrână femeie din lume”, sau de “familia  cu cei mai mulți copii”, sau de “omul care înghite 5 kg de cuie”, sau de “persoana cu cel mai lung păr din lume”? Recordurile au fascinat întotdeauna și au stârnit curiozități nebănuite. Chiar și fiecare din noi avem “micile” recorduri personale, pe care le înregistrăm în viața de zi cu zi. Desigur, ele nu au anvergură, dar pentru noi…tot recorduri se numesc! Bunăoară, am auzit în jurul meu spunându-se “ Niciodată n-am mâncat atât de mult, ca la nunta asta!” sau “Am cel mai bun soț din lume” , sau “Am luat cea mai mare notă la Fizică din toată clasa!”. Eu insămi imi depășesc, iată, un record personal : cartea despre Copenhaga va fi a doua carte publicată în anul acesta. Până acum ritmul fusese de “una pe an”!😁

…”Unde bat?”- vă  veți întreba, căci ați învățat deja că introducerile mele , chiar dacă sună aiurea, nu sunt deloc întâmplătoare. Păi…vreau să vă aduc în lumea Recordurilor Guinness, căci vă voi vorbi , în acest episod, despre unul din locurile cele mai amuzante ale Copenhagăi. Nu este neapărat legat de cultura daneză, dar este inclus pe lista obiectivelor “must see” din ghidurile turistice oficiale. Și…l-am vizitat! 

     Încep să strecor deja, printre rânduri, pozele Elenei, dar înainte de a vă vorbi despre locul vizitat astăzi, lăsați-mă să vă ofer mai întâi câteva date despre celebra Guinness Book of Records, despre care cu toții vorbim, puțini ii știu însă istoria.

     Istoria Cărţii Recordurilor e una inedită. Pe 10 noiembrie 1951, directorul berăriilor Guinness, Sir Hugh Beaver era curios care e cea mai rapidă pasăre pe care o putea vâna în Europa. A descoperit atunci că nu există nicio carte care să documenteze acest lucru şi a realizat că o publicaţie prin care să fie verificate recordurile la nivel mondial ar fi de mare ajutor.

      În 1954, Beaver le-a cerut lui Norris şi Ross McWhirter să înceapă să adune informaţii pentru „The Guinness Book of Records”, iar în 1955 a fost publicată prima ediţie a cărţii, care avea 198 de pagini şi a devenit un best-seller în Marea Britanie până la Crăciunul aceluiaşi an.   Astăzi, Guinness Book of World Records” este a treia cea mai bine vândută carte din lume, după Biblie şi Koran. Spectaculos, nu-i așa?!? Cert este că popularitatea cărții a fost și rămâne impresionantă. Spre exemplu, ediția  din 1987 a „Guinness Book of World Records” a ajuns la 3,2 miliarde de oameni, ea fiind publicată în 31 de limbi ale pământului!



  Dar “nebunia” Guinness nu se sfârșește aici : în 2008, un joc video înspirat de „Guinness Book of World Records” a fost lansat pe piată, el incluzând o serie de 36 de mini-jocuri bazate pe diverse recorduri mondiale;

Aceeași “Guinness Book of World Records” a inspirat şi o serie TV – „Record Breakers”, care a fost difuzat pe BBC începând cu anul 1972;

Iar în 1975, „The Guinness Game of World Records” a fost primul produs licenţiat lansat de „Guinness Book of World Records”;

      De-a lungul istoriei, chiar și românii au intrat în „Guinness Book of World Records”  reuşitele lor ajungand faimoase în lume. Cele mai recente recorduri româneşti omologate de Guinness sunt cel al lui Eduard Novak, care a devenit primul ministru din istorie care câştigă o medalie la Jocurile Paralimpice şi recordul mondial stabilit de echipajul feminin de canotaj 8+1 al României de la Jocurile Olimpice de la Tokyo (5:52.99 minute).

   Abili în a face din orice o afacere profitabilă, americanii au pus pe picioare, in 1991, pe Walk of Fame din Hollywood ( unde altundeva?) un muzeu inedit : Guinness World Records Museum. Cele mai trăznite recorduri ale umanității – puse în pagină în cel mai inedit și atractiv mod cu putință – au fost adunate în locația, vizitată de atunci de miliarde de turiști din întreaga lume. Și iată că muzeul a migrat și către alte colțuri ale Americii ( eu însămi am vizitat unul similar, la New York, despre care am și scris în cartea mea “Și eu am descoperit America” ), ba a pornit-o chiar spre lumea cea mare.



Iar Copenhaga este, iată, singurul loc din Europa, în care există o astfel de “replică” perfectă a muzeului hollywoodian. 

     Nu știu dacă întâmplător sau nu, Guinness World Records Museum este plasat fix în buricul târgului, pe Ostergrade la numărul 16, aproape de celebra stradă pietonală Strøget. Intrarea nu o poți rata, pentru că este străjuită de un domn nesfârșit, la costum și cravată, care măsoară spre 3 metri. Nu este chiar viu, dar este o copie fidela a celui mai înalt om, născut vreodată pe pământ. Îl vom întalni și în interior, alături de informațiile aferente. De aici spre universul Guinness nu mai sunt decât un pas și 260 de coroane daneze ( cca 150 lei), dar care însă îți asigură, la pachet și vizitarea unor muzee “înrudite” : “Ripley,believe it or not”, “The mystic exploratoire” si “Hans Christian Andersen Experience” – singurul cu “tentă daneză”. Vă voi povesti despre fiecare ( despre cel al lui Andersen v-am vorbit în cel de-al doilea episod al prezentului serial : (https://femeide10.ro/la-copenhaga-calauziti-de-mica-sirena-ep-2-hans-christian-andersen-si-lumea-povestilor-sale/ ) , deocamdată haideți să intrăm în universul recordurilor Guinness. V-ați pregătit să exersați poziția “bouche-be”? 😁

    Două etaje și 11 galerii aduna laolaltă Muzeul danez al recordurilor lumii. Năstrușnicii săi ctitori au găsit diverse modalități de punere în pagină : exponate în vitrină ( replici fidele ale recordurilor cândva înregistrate în faimoasa carte), video-uri năstrușnice, povești istorisite cu haz despre recorduri care n-ai fi bănuit că ar putea exista, zone în care tu însuți poți intra în lumea provocărilor Guinness.  Tematica este extrem de diversă, de la cea muzicală , unde strălucește megastarul Michael Jackson, până la cea zootehnică, unde aproape că o auzim cotcodăcind pe găina… care naște pui vii!




   Recordurile cuprinse în inspiratul muzeu sunt dintre cele mai diverse. Drumul de la unul la altul durează, căci nu te poți abține să nu citești explicațiile, atât de fascinante : cel mai înalt om din lume de care tocmai v-am vorbit, apoi cel cu gura cea mai…”încăpătoare” ,  femeia cu cel mai lung păr, apoi cea cu cele mai lungi picioare sau… Doamne! cu cea mai mică talie!

Urmează setul celor mai înalte clădiri din lume, cu date abundente despre fiecare din ele ( Dubaiul este, firește, cap de listă! ) , apoi zona dedicată recordurilor din fashion, in care marii designeri sunt trecuți in revistă cu “excentricitațile” care i-au făcut atât de speciali.

Vaaaaai! Dar iată-l și pe cel mai…cum să-i spunem?!? Cel mai trăznit consumator al lumii, care a intrat în Guinness Book înfulecând într-o singură zi cantități record de…. fier, fie el sub formă de cuie, roți de bicicletă sau cărucioare de supermarket! Mda…cu criza asta cu care ne tot sperie analiștii economici ai planetei, s-ar putea ca,  în curând, să-i călcăm și noi pe urme..

Îmi fac o poză lângă cabina telefonică ce a înregistrat, la un moment dat, recordul de a fi găzduit în pântecele sale cel mai mare număr de cetățeni. Drăguț! Norocul lor este că nu a dorit să participe la omologarea recordului si cel mai corpolent cetățean al lumii…

  


Zona sportivă este cel mai bine reprezentată. Oare nu aici se aglomerează cele mai numeroase recorduri mondiale? Vă mai amintiți, nici nu exista încă pe lume Guinness Book, cand noi aplaudam recordurile mondiale absolute ale minunatei noastre Nadia Comăneci. Este zona Muzeului în care nu numai sunt trecute în revistă, vizual și informativ, recordurile obținute de marii campioni ai planetei, dar chiar și vizitatorii ai posibilitatea să-și experimenteze veleitățile de sportivi. Încercăm si noi, bunăoară, să menținem pe deget, în echilibru, o minge de baschet. Recordul  nostru e lamentabil…așa că ne lăsăm păgubașe. Totusi, Elena mai zăbovește aici, spiritul de sportivă din facultate păstrându-se iată, nealterat, in ani.


O răsfăț, la rându-mi,  cu o poză în care călărește o motocicleta care… stă pe loc și mă strecor spre o altă secțiune, unde mă bucur oleacă de succesul obținut de “confratele” ( “con..sora”?!?) meu, scriitoarea J.K.Rawling cu al său “Harry Potter”, în această zonă destinată recordurilor literare, sperând în sinea mea ca și eu, la un moment dat, să marchez un record. Poate…cu cea mai plicticoasă carte din lume? 🤔🤔 Deși un proverb chinez spune clar că “Nicio carte nu e atât de proastă, încât să nu ai nimic de învățat din ea”.
…Entuziasmată de înțelepciunea vechilor chinezi, o rog pe Elena să-mi facă, în final, o poză de învingătoare, pe podiumul interactiv,  destinat marilor campioni. Măcar așa să urc și eu pe podium! 😂😂

Publicitate