Foto : Elena Cristescu
Cu siguranță, foarte mulți dintre voi au pe acasă mobilier și accesorii cumpărate de la IKEA . Sau JYSK. Acesta din urmă este, poate nu știați, brand danez. Asta dovedește poate, pe de o parte, ( cu scuzele de rigoare pentru cei ce se vor simți ofensați) că nici nu vă dau banii afară din casă ( stați liniștiți, am avut și eu destule astfel de achiziții, în decursul anilor!) dar poate mai mult decât atâta, faptul că apreciați designul scandinav. Pentru că ambele branduri desemnează companii din această zonă a globului. Și, deși m-am ocupat în repetate rânduri de acest subiect – fiind eu însami o fana a designului nordic – voi reveni cu plăcere asupra acestui subiect. Asta pentru ca tocmai am vizitat, la Copenhaga, unul dintre cele mai “cool” muzee de design. Nou-nouț, mirosind a proaspăt, inaugurat cu câteva zile înainte de vizita noastră.
De fapt, însăsi călătoria pe care o săvârșim pentru documetarea noului meu jurnal de călatorie, este susținută de o astfel de companie de design: KUMA România – companie româno-daneză – a fost încântată să ne devină partener în acest proiect și profit de această ocazie pentru a-i mulțumi încă o dată managerului general, Camelia Olesen.
Dar înainte de toate am sa vă vorbesc puțin despre un concept foarte important în țara în care ne aflăm. Și, de fapt, în toată această lume a Nordului : “Hygge” . Danezii îl propunță „Hue-gah”, desemnând prin el unul din secretele modului de viață scandinav. Hygge este , am putea spune, condimentul care dă gust stilului de viață scandinav, caracterizat primordial printr-un bun simț aparte. Îndărătul lui vom descoperi o altă calitate : arta de a te bucura de lucrurile simple si adevărate. Chiar dacă termenul își are paternitatea în Norvegia, danezii l-au adoptat cu toată inima, el îmbrăcând cat se poate de corect felul lor de a trăi, plăcerile vieții de zi cu zi, de care fiecare danez știe să profite : un design atractiv, o plimbare într-un parc, timpul petrecut cu un prieten, ba chiar ceașca de cafea pe care o savurezi, privind către ceva frumos.
Termenul de “design scandinav” și-a făcut loc și în viața românilor. În a planetei, el s-a infiltrat prin anii ‘50, “maternitatea” sa fiind cele 5 țări nordice laolaltă : Danemarca, Norvegia, Suedia, Islanda și Finlanda ( chiar dacă termenul „scandinav” se referă doar la cele trei regate din Danemarca, Suedia și Norvegia) . Ideea sa de bază este cuceritoare , de aceea a și…cucerit repede omenirea : potrivit ei, obiectele de zi cu zi, estetice și funcționale, nu ar trebui să le fie accesibile doar celor bogați, ci tuturor celor care doresc să şi le procure. Vă sună bine, nu-i așa? De altfel, aceasta este o temă predilectă în dezvoltarea modernismului șia funcționalismului. Și, cel mai bine este reprezentat acest lucru în designul scandinav de după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Ce înseamnă, de fapt, o locuință “în stil nordic”? Fără să cunoască definiții, românii au adoptat repede acest stil , care semnifică, în esență, stiința de a profita de ceea ce există deja în jurul nostru (spre exemplu, mobila veche, omniprezentă în casele românilor!) , adăugându-i elemente simple, naturale, care să completeze acel look iniţial, având grijă ca totul să fie scăldat în lumină naturală şi să emane căldură, prospeţime şi ordine. Pentru nordici, cheia succesului în mobilarea locuințelor o reprezintă simplitatea, petele de culoare (albul, deși cel mai indicat, este, o știți și voi, mai greu de întreținut!) şi mobilierul minimalist.
La fel ca și restul colegilor sai “geografici” , danezii sunt la rându-le campioni în design. În repetate rânduri, în locațiile prin care ne-am aflat, eu și Elena ne-am tras reciproc de mânecă, observând : “- Ia uite, lămpile astea sunt fix ca cele de la Ikea!” , sau “ – Nu ți se pare că această cafenea pare a fi un colțișor desprins din magazinul Jysk?” Încântarea noastră privind designul nordic a fost încununată de o super-vizită la noul Muzeu de design din capitala daneză. Îl mai vizitasem , mărturisesc, cu vreo 7-8 ani în urmă, când filmările pentru emisiunea “Hai-hui” – ne aduseseră, pe mine și pe regizorul Gini Ignat – la Copenhaga. Arhiva mea păstrează chiar o fotografie șugubeață, în care Gini mă surprinsese cocoțată pe un scaun uriaș, plasat la intrarea în muzeul de atunci. Acum muzeul arată cu totul altfel, are haina Prezentului ( ba chiar a Viitorului, pe alocuri!), am regăsit și scaunul uriaș, dar nu mai era destinat fotografiilor “interactive”! 😄
Muzeul de design din Danemarca iși are certificatul de naștere datând din anul 1890. Cercetându-i originea, descoperim Confederația Industriilor Daneze din Copenhaga și, din nou, binecunoscutul NY Carlsberg. Primii danezi de rând l-au vizitat în 1895, dupa care muzeul s-a mutat în locația actuala, pe vremuri sediul unui spital – Royal Frederick’s Hospital, construit, firește, in timpul unuia din regii Frederick. Al cincilea. Încă de la început, edilii și-au propus obiectivul care guvernează și astăzi activitatea muzeului : să transmită publicului ideea de “calitate prin design”. Admirand colecțiile sale, producătorii din diferitele industrii ar trebui să se inspire, iar consumatorii de rând – să devină mai critici la adresa a ceea ce cumpără si să-și dorească lucruri mai calitatative. Nu neapărat mai scumpe.
Și acum să vă povestim despre vizita noastră, din unghiul subiectiv. Definiția sa este înglobată în interjecția “Wow!”. Dincolo de sistematizarea impecabilă, de “patina Noului”, de elementele expuse, concepția noului muzeu este infinit superioară celei precedente. Avem de a face cu un muzeul al Mileniului 3, în care tradiționala “vitrină cu exponate” este completată de cele mai noi si inedite modalități de expimare : imaginația edililor este nesfârșită, iar imaginile surprinse de Elena sunt cele mai grăitoare.
Istoria designului danez, pornește de la primele sale încercări ( că tot v-am vorbit recent despre bicicletele daneze, am admirat aici o bunicuță a acestora, de pe la începutul secolului trecut!) , și continuă abundent cu “presupuneri” legate de felul cum va arăta viitorul nostru.
Admirăm obiecte care, la un moment dat, au reprezentat viziunea curajoasa a unor creatori , devenind între timp, “locuri comune” în viața noastră de zi cu zi. Iată, spre exemplu, aceste tacâmuri “futuriste” de inox, folosite prin anul 1960 de către cineaștii de atunci, în producțiile lor SF si care, între timp, s-au transformat într- un element uzual din bucătăriile noastre, sau desuetul telefon cu taste, care candva reprezenta o invenție de neimaginat , iar astăzi este deja istorie, fiind înlocuit de tastatura digitală! Si cine știe ce ne mai așteaptă în viitor, atâta timp cât planeta este locuită de astfel de firi vizionare!
Operele unor designeri danezi de referință sunt expuse în Muzeu, trezind admirația vizitatorilor pentru imaginația și talentul investite în ele. De unde, oare, vine imaginația umană? – mă întreb, de fiecare dată când vizitez astfel de locuri. Cu siguranța, sorgintea este divină.
Edilii Muzeului de Design din Copenhaga n-au făcut nici ei excepție de la Regulile imaginației. Muzeul abunda în “secțiuni” inedite, bogat reprezentate printr-un belșug de exponate. Panouri cu informații sau chiar ecrane digitale, de pe care personaje conectate cu subiectul vorbesc, oferind informații, luminează spațiile ușor întunecate, pentru a scoate în evidență vitrinele luminate.
Un segment important al muzeului face trimitere la înclinațiile ecologiste ale poporului danez. A avea grijă de globul pământesc și de locuitorii săi, pare a fi lege , in Danemarca. Designerii au încercat să redea acest trend și în lucrările lor.
Unde anume găsim unul dintre cele mai propice domenii de manifestare a imaginației designerilor, dacă nu în lumea modei? Muzeul exploatează acest teritoriu încă din “stadiul zero” al oricărei creații vestimentare : acela al modelelor imprimate pe țesăturile folosite de designeri. Maniere moderne de prezentare evidențiază mecanismele de gandire ale creatorilor de țesături.
Un loc special îl ocupă, în Design Museum colecțiile marilor colecționari. Ele devin, în acest context, o reflectare perfectă a imaginației artiștilor, în cate un domeniu anume și în secole diferite. Iată, bunăoară, ce minunății de tabachere din porțelan aduna această colecție inedită, donată muzeului de medicul danez Axel Heine! 30 de ani a tot adunat dom’doctor aceste minunății, ajungând în final la 160 de bucăți!
1700 de “tsuba” adună Muzeul danez. Tsuba – reprezintă acea componentă a săbiilor de samurai, care proteja, în luptă, mâinile luptătorilor japonezi de odinioară. Colecția Halberstadt, iată, este unică în lume, purtând numele medicului danez ( ce îndeletniciri frumoase aveau, in Danemarca, slujitorii lui Hippocrate!) care și-a donat colecția muzeului din țara sa.
Coincidență sau nu, se apropie ora prânzului si cei de la Design Museum …au pus masa! De fapt, în vitrina prelungă, au pus nici mai mult decât 14 mese, cap la cap, aparținând tot atâtor perioade istorice; mesele prezintă mise-en-place-uri corespunzandu-le acestora. Este, de fapt, o modalitate inedită pentru a ilustra evoluția designului și în acest domeniu.
Intrăm pe teritoriul “Funcționalității”. Ce folos că ai un scaun frumos, dacă după ce șezi în el o oră, te dor toate oasele? Designerii lumii s-au adunat în aceasta sală, exprimându-și imaginația pusă in slujba funcționalității și comodității.
Cateva săli expun lucrarile de pictură și sculptură ale unor cunoscuți designeri danezi și universali și care, la originea lor, au fost niște apreciați artiști plastici.
Și din nou pătrundem în locuințele noastre de zi cu zi, care, în funcție de imaginația designerilor, pot arăta Wow! În loc de o lustră clasica, putem alege una cu un design inedit. Scaunele, iată, din nou, pot arăta astfel încat musafirii să le comenteze apoi, a doua zi, cu toți vecinii si colegii de birou.
În sala aceasta, imaginația designerilor a fost lăsată să zburde în voie. Edilii muzeului au adunat operele unor autori cunoscuți. Bunăoară, de pe un ecran digital, designera Louise Campbell vorbește despre creația sa inedită, apreciata de criticii din întreaga lume : faimosul său scaun “Veryround” ( “Foarterotund”! ) facut din…nici mai mult nici mai puțin decât 160 de cercuri, de dimensiune egală! 1000 de astfel de scaune a adunat producția de serie limitată, toate fiind semnate individual de către autoarea nascută în State, in 1970.
Ultima sală vizitată ne aduce zâmbetul pe buze prin afișul ( exponat, la rându-i!) care ne avertizează : “Străini, vă rugam, nu ne lăsați singuri cu danezii!” – aluzie la trăznăile create de mințile designerilor autohtoni și reprezentate bogat în sala “de rămas bun” a Muzeului.
…dar nu ne luăm încă rămas bun, pentru că, așa cum spuneam, e ora prânzului și alegem să-l petrecem în Cafeneaua Muzeului, care, pe lângă oferta sa bogată ( chiar dacă destul de piperată!), oferă și un atractiv spațiu exterior de servire a mesei, în frumoasa grădină de vară. Poftă bună! “Designul” alegerilor noastre culinare este la înălțime!
Comentează