Arhitecții de frumos Femei de 10

“Primul gând ce-l are Gândul / E gândirea s-o întâlnească” Dr. Ștefan Odobleja

 

 ” Ștefan Odobleja ar putea fi considerat nu numai un Socrate al timpurilor noastre, dar și un al doilea Columb, pentru că a avut același destin: să descopere America științei și până la urmă, această Americă să primească alt nume, nu al său”, spunea Prof. dr. IOSIF CONSTANTIN DRĂGAN. Marele anonim de astăzi și cel despre care atât de complex și plastic se povestește în cuvintele de mai sus este Arhitectul de frumos al acestei zile – Dr. Ștefan Odobleja – inventatorul ciberneticii.


Ștefan Odobleja s-a născut, la sat, într-o familie modestă de țărani,  la 13 octombrie 1902. S-ar fi gândit vreodată acel copil că într-o bună zi localitatea în care se născuse – Valea Izvorului – avea să-i poarte cândva numele? Cu siguranță, nu!

Copilul Ștefan, născut într-o familie numeroasă a moștenit de la tatăl său talentul de povestitor. Și astfel a început lungul dar spectaculosului drum al educației sale în care stăpânirea perfectă a limbii franceze l-au condus cu ușurință spre publicarea operelor dale chiar la Paris. Inițial și-a dorit foarte mult să devină medic ceea ce a și reușit cu succes, fiind un respectat medic militar dar, în destinul lui era scrisă Cunoașterea iar studiile personale l-au condus firesc către cibernetică. 

Cum s-a întâmplat asta concret?  Medicul militar era și  pasionat de psihologie și, pe măsură ce deslușea noi înțelesuri a și început să scrie despre cunoaştere, cu focus pe cunoaşterea umană. În întreaga sa viață a scris peste 50.000 de pagini despre psihologie însă numai 15.000 de pagini au văzut lumina tiparului. 

În 1929 își vedea publicată  primă lucrare însă prima sa operă semnificativ importantă a fost “Psihologia consonantistă”, în original “Psychologie consonantiste”, în două volume separate apărute în 1938 şi 1939. Desena astfel, pentru prima dată în istoria științei, conceptele ciberneticii și perspectivele ei. Un geniu vizionar ne desena încă de atunci lumea în care noi trăim azi!

„Ştefan Odobleja studiind și cercetând procesele din corpul uman plecând de la psihologia consonantistă, a inventat legile generale ale Ciberneticii și a prevăzut apariția mașinilor de calcul (calculatoarele) și construirea mașinilor gânditoare (inteligența artificială – sisteme inteligente)” MARIN VLADA, ICVL 2017, Source: Marin Vlada, Adrian Adăscăliţei, Ştefan Odobleja: A Scientific Visionary, precursor of Cybernetics and Artificial Intelligence

Descoperirea sa revoluționară care a incomodat atât de mult regimul comunist fusese publicată de el în anii sensibili ai regimului iar asta avea să îi limiteze foarte mult evoluția ulterioară în care securitatea era permanent pe urmele lui iar în forumurile academice interzis. 

.„Psihologia consonantistă nu este o lucrare de cibernetică sau numai o teorie a „legii reversibilitații”. este o operă de gândire, o filozofie a proceselor mintale și a științei, autorul căutând un număr de legi generale care să se aplice tuturor domeniilor, tuturor științelor naturii inerte și vii, psihologiei și vieții economoco-sociale. Dintre acestea, este adevărat, cea mai puternic scoasă în relief în cartea sa este legea reversibilității. acesta este și motivul pentru care Ștefan Odobleja a insistat atât de mult în ultimii ani ai vieții sale asupra aspectelor cibernetice ale operei sale„. Din coperta IV a cărții Ștefan Odobleja, Psihologia consonantistă, ( studiu introductiv de prof. univ. dr. Mihai Drăgănescu, conf. univ. dr. Pantelimon Golu)

În timp ce comuniștii îl persecutau și îl urmăreau permanent, un alt om de știință – Norbert Wiener  și-a asumat meritele pentru inventarea ciberneticii. Nesusținut de nimeni în lupta pentru furt intelectual și nedreptate,  Ștefan Odobleja, părintele ciberneticii, și-a trăit ultimii ani de viață cu sentimentul că a fost jefuit de opera vieții sale și nu o operă oarecare.” Pleca spre Cer exact în anul în care mă nășteam eu iar două decenii mai târziu opera sa primea, în sfârșit recunoașterea binemeritată! 

A devenit membru de onoare postum al Academiei Române în 1990, iar alte 3 lucrări ale sale au fost publicate în România în perioada 1993-2003: „Odobleja – Apariția ciberneticii pe pământ românesc, o evaluare făcută de Iosif Constantin Drăgan”, „Introducere în logica rezonanței: scrieri inedite” şi „Psihologia consonantistă și cibernetic”.

Ce a reușit să genereze, chiar și postum, colosala sa descoperire? Ei bine, atât de importantă a fost munca sa încât în România a apărut astfel Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti. 

Acest fabulos Arhitect de frumos care a desenat lumea tehnologică în care noi trăim azi este dureros de puțin cunoscut de către publicul larg. Îi datorăm reverență, respect și deplină cunoaștere a operei sale și a uriașei amprente pe care el a lăsat-o în lumea științifică mondială! 

Publicitate