Campanii Frumusețe Sănătate

“Ponderarea era media de aur a grecilor antici, linia de mijloc a sănătății, moderația” – interviu cu medicul de familie Cosmin-Ștefan Georgescu ( Franța) 

 

De cand lumea,  ochii au fost facuti pentru a privi, furnizand 90% din informatiile procesate cerebral.

Celelalte simturi sunt secundare.

Dincolo de evitarea pericolelor si de gasirea hranei, vederea are importanta menire de recunoastere si adorare a partenerului in cuplul sexual.

 Vreme de milenii, pentru specia umana, aprecierile erotice nu au tinut cont de un prototip standardizat.

 Totul s-a schimbat de la jumatatea mileniului XIX lea, cand emanciparea femeii prin industrializare si aparitia de locuri de munca in mediul urban, mecanizate si tehnicizate, i-au creat o libertate financiara, de expresie si sociala care i-au uimit pe barbati.

 Au disparut casatoriile aranjate, in care dragostea nu conta, ci doar alaturarea mosiilor.

 Femeia a capatat prestanta prin iubire.

 Stiind ca primeaza sentimentele, ea s-a preocupat de sine mai mult ca oricand.

 Moda, cosmetica , publicitatea, cinematografia i-au acordat statutul bine meritat.

 Femeia-gospodina, mama-eroina, preocupata doar de bunul mers al caminului, a devenit centrul unui impuls necunoscut pana atunci intr-o relatie civila oficiala- fiorul romantic.

 Paradoxal, au aparut si s-au multiplicat rapid divorturile.

 Dragostea presupune in cativa ani si aparitia deziluziilor induse de schimbarile inerente.

 Fluctuatiile estetice ale fiecarei epoci au apasat asupra femeilor din plin: corsete care amputau respiratia, tocuri care suprimau circulatia, diete draconice.

 Standardul nu va fi niciodata gasit.

 Oamenii de stiinta au facut apel la indexul de masa corporala: raportul dintre masa in kilograme si inaltimea in metri, ridicata la patrat.  

 Intre 19 – 25, totul ar fi in regula.

 Scala suporta ascensional interpretari diverse.

 Deoarece in Asia riscul de patologii grave survine de la cateva kilograme in plus, un index de 27 este deja alarmant.

 Europa intra in alerta de la 30.

 Un halterofil poate avea valori peste aceasta limita, deoarece nu masa adipoasa e cea care intra in joc , ci dezvoltarea musculara.

 Adevarul se va transa prin testul dinamometrului, capacitatea de a intinde prin forta bratelor un manunchi de corzi elastice semirigide sau prin aplicarea principiului lui Arhimede, cufundarea intr-un bazin cu apa si detereminarea volumului de lichid dezlocuit, cunoscut fiinda ca lipidele si proteinele au densitati diferite.

 S-a gasit o masuratoare aditionala: raportul dintre circumferinta taliei si a soldurilor, in centimetri.

 Aici diferenta e intre barbati si femei.

 Bazinul mai lat al femeii ofera un normal sub 0.8, barbatul ramanand linistit pana la 0.9.

 Problema s-a pus si unde e talia: la jumatatea distantei dintre ultima coasta palpabila si creasta iliaca sau un centimetru deasupra ombilicului?

 Dar ce facem cu conformatiie escavate ale bazinului?

 Cum nu s-au gasit raspunsuri, determinarile antropometrice raman relative.

 Femeile au tendinta fiziologica de a acumula masa adipoasa in zona fesiera si a coapselor,  sursa importanta pentru hrana fatului si pentru lactatie.

 Se explica de ce estrogenul metrizeaza depunerea si de ce aceasta pana la o limita nu e nociva.

 Barbatii, sub influenta testosteronului, si ambele genuri sub actiunea cortisolului, hormon de stres, depun un exces lipidic in peretele abdominal.

 Aici, pericolul e real, fiindca exista si o viscerosedimentare lipidica, organe interne importante fiind incarcate gras.

 Riscul de diabet zaharat, infarct miocardic, neoplasm se instaleaza rapid.

 Femeile, desi mult mai atente la excesul ponderal, sunt in mai mica masura impactate patologic in fenotipul ginoid, ”in para”, fata de barbatii cu conformatia specifica, ”in mar”.

 Tesutul adipos are o importanta considerabila atunci cand  este in cantitati fiziologice si in zone adecvate: protecia mecanica a veselor, nervilor, muschilor pe care ii cuprinde, termogeneza (furnizarea de caldura), izolant teric, sinteza de hormoni sterolici.

 Deoarece arderea unui gram de lipidele ofera o cantitate dubla de calorii comparativ cu combustia unei cantitati similare de glucide sau proteine, intelegem randamentul oxidativ al acestui rezervor vital.

 Dietele excesive de cele mai multe ori din considerente estetice si nu din motive medicale ( deoarece acestea din urma sunt mai bine supravegheate si nici nu permit extravagante fiind deja sub influenta unor patologii ) conduc deseori la fenomenul de yo-yo.

 Micul disc osciland pe o sfoara defineste perfect flucuatiile ponderale: ceea ce s-a pierdut la inceput se castiga cu asupra de masura in scurt timp, prin acumulari exclusiv lipidice, deoarece organismul, sesizand carenta la care a fost supus, reactioneaza prin feed-back negativ, adica prin conexiune inversa, depozitand strict lipide, combustibilul ideal.

 Nu toate grasimile sunt nocive: uleiurile vegetale, in special cele de canepa, rapita, in , masline, semintele oleaginoase, pestele oceanic , ficatul de cod, de morun aduci acizii grasi omega cu o putenica actiune antiinflamatoare , antiaterogena, antineoplazica.

 Acroleina, rezultata prin arderea in tigaie a lipidelor e procancerigena.

 Colesterol cu densitate mica intalnit in grasimea animala cu exceptia celei prezente la vietatile acvatice e o amenintare serioasa pentru endoteliu arterial, tunica interna a arterelor, care se va leza si va depune placa de aterom ( in limba greaca ”terci” ) care va scadea fluxul sangvin pana la obstructia totala cauzata de suprapunerae unui tromb (cheag sangvin).

 Ponderarea e media de aur a grecilor, linia de mijloc a sănătății, moderația.

 Ponderalitatea e masa, confundata cu greutatea (suntem intrebati ce greutate avem, si nu ce masa).

 Greutatea e forta gravitationala, care nu e aceeasi pe Pamnat si pe Luna, depinzand de acceleratia gravitationala, la randul ei coroborata cu masa corpului ceresc, cata vreme masa noastra corporala ramane neschimbata intr-o calatorie galactica.

 Bineinteles daca nu ne supunem unei diete, de care am facut vorbire…

 Cosmin-Stefan Georgescu 

 Sursa:  Cursurile Facultatii de Medicina „Carol Davila”, Bucuresti, Wikipedia

Publicitate