Editoriale

Nu arunc nimic! 

                          

Sunt cel mai nepotrivit om pentru a face o curățenie generală “ca la carte”! Nu că nu mi-ar plăcea ordinea – ba dimpotrivă, sunt obsedată de ea! Nu că nu m-aș da în vânt după curat și parfumat, după covoarele aspirate, ferestrele spălate, mobilele lustruite, dușumelele făcute lună. Până aici mă descurc perfect și nu doar în vorbă ci si în faptă, mai cu seamă în săptămânile acelea nefericite, când Flori nu-mi găsește brusc loc în agenda ei,  împănată cu familii cărora le transformă casele în laboratoare. Când Flori nu poate veni, devin eu însămi cea mai iscusită menajeră din câte-a văzut Pământul! Totul însă până la…șifoniere, dulapuri, dressinguri și cămări! Acolo devin neputincioasă! Și, repet : nu pentru că nu mi-ar plăcea ordinea, doar că nu le am deloc cu “aruncatul”. Or…o curățenie făcută “ca la carte” presupune în primul rând să umpli gunoiul cu lucrurile care nu-ți (mai) sunt de folos. Iar aici…se rupe filmul! Pentru că sunt genul acela de om, în al cărui ADN despărțirile sunt extrem de rare.  Îmi desprind al naibii de greu de suflet nu numai oamenii,  dar și lucrurile ( aparent)  inutile. Cum să arunc la gunoi oala asta, în care am făcut prima mea ciorbă de nevastă?!? Că doar…nu cere de mâncare! Sau ibricul în care îi fierbeam lui Victoraș grișul cu lapte. Sau…cum să mă despart de “lingura de lemn”, de la care mi-am pornit, ca-n povești,  căsnicia? Și că tot am adus vorba, cum să azvârlu din șifonier taiorul în care i-am spus “Da!” lui Victor, în fața Primarului George Pădure? Sau rochia aceasta lungă, în care am prezentat, alături de Octavian Ursulescu, prima ediție a Festivalului Național al Cântecului de Dragoste? Sau costumul acesta de blugi, în care am participat, în calitate de șef al delegației României,  la Dusseldorf, la Conferința de presă a Eurovision 2011? Și…de ce aș arunca la gunoi maldărul acesta de dosare, ce ascund desfășurătoarele celor 8 ani  de “Ceai de la ora 5” ?!? Și nici șirul acesta de rochițe, care nu mă mai încap nici dacă-mi sug burta trăgând în piept tot aerul universului,  parcă nu l-aș evacua din șifonier! Dacă…voi slăbi miraculos și voi reîncăpea în ele, doar sunt aproape noi-nouțe?!?… Nici la hainele care “nu se mai poartă” nu-mi vine să renunț : doar moda, se știe, revine când ți-e lumea mai dragă și atunci…deodată devii “în trend”, îmbrăcând lucrurile înghesuite în fundul șifonierelor! De câte ori nu vi s-a întâmplat să regretați că ați aruncat odinioară pantalonii evazați sau sandalele pe platformă, iar acum, iată, au reînceput să fie vedetele catwalk-urilor?!?    …Vedeți sertarul acesta, plin de magneți de frigider, pixuri, brelocuri și deschizătoare de sticle, aduse de prin toate orașele lumii, de la stânga la dreapta planetei și de sus în josul ei? Cum să nu le păstrez, când îndărătul fiecărui astfel de flecușteț se încolonează câte un șir întreg de amintiri parfumate? Fiecare din ele îmi declanșează câte un reflex pavlovian : privesc, bunăoară,  brelocul ce ilustrează un “Mare Zid Chinezesc” în miniatură și îmi amintesc cum gâfâiam candva, cot la cot cu fiul meu, cățărându-ne pe una din cele 7 minuni ale lumii …Vai, dar iată și secțiunea “cadouri inutile”! Cine dintre noi nu are așa ceva? Sunt acele obiecte pe care le primesti de ziua ta, cu care nu ai pur și simplu ce face și care nici măcar nu-ți plac : ele se leagă însă de ființe dragi din preajma ta și tare nedrept îți pare față de respectivii, să le împarți ulterior în stânga și-n dreapta! …De sertarul “copii” nu se atinge nimeni ! Aici păstrez dințișori, buclele primului tuns, botoșeii tricotați de străbunica, primele mărțișoare hand-made, bețișoarele adunate în caietele din clasa întâi, diplomele primite la școală și facultate, apoi mulțimea de acte oficiale ( că “la mama stau mai bine”! ), fotografii și alte astfel de amintiri. 

….Să mai continui?!? Cred că ați înțeles cam cum vine treaba cu “restricțiile la aruncat”! Prin urmare, atunci când vine vorba  de “curățenie generală”, mă veți vedea șmotruind cu elan, cățărată pe ferestre, tavane și dulapuri, îmi veți admira locuința strălucind de curățenie, dar…să nu care cumva să deschideți ușa șifonierelor, căci vă veți trezi îngropați din cap până-n picioare în… incapacitatea mea de a mă despărți de lucrurile ce-mi compun Trecutul! 

…și nici la capitolul “oameni” nu stau mai bine! 😜

Să fie, oare, semn de bătrânețe?!?🤔🤔🤔

 

Rubrică oferită de FARMACIILE CATENA : PRODUSELE PENTRU TEN MARCA GENERA

Comentează

Click aici pentru a spune ceva frumos

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.