Editoriale

La naiba! Coronvirusul ne atacă și prin bani! 

 

…După ce că vor fi din ce în ce mai puțini, banii mai sunt – în forma lor fizică – și adevărate vehicole pentru plimbatul microbilor de colo-colo!  Acum, în plină pandemie, specialiștii au aruncat o privire și în direcția banilor, că doar, deh, banul învârte lumea, ce contează că pe suprafața sa stau, ca la plajă, coronavirușii, râzându-ne în nas. Așadar, oamenii de știință ne avertizează că banii lichizi ( niciodată n-am să înțeleg de ce se numesc așa, chiar dacă sunt economist!) sunt suportul perfect pentru microbacteriile ce provoacă tuberculoza, pneumoniile, hepatita, infecțiile tractului digestiv, bolile de piele, meningita, Ebola, sifilisul, gonorea și infecțiile cu stafilococ auriu. Coronavirusul nu face excepție, iată, înscriindu-se cu entuziasm în șirul acestor încântătoare denumiri, care poate ne vor face să privim cu mai multă reținere spre teancurile de bani. 

Am citit, zilele astea, că drăgălașul virus Corona, cel care ne-a dat viețile peste cap ( acolo unde era cap!) poate trăi bine-mersi pe bancnotele din hârtie. Mai rar pe cele de valori mari – spun statisticile – iar motivul este unul firesc : pentru că acestea circulă mai rar. Prin urmare, mi-am propus să-mi căptușesc buzunarele doar cu hârtii de 200 și 500 lei, mult mai “safe” în opinia experților.. nu financiari, ci medicali. …dar ce mă fac cu “restul” pe care-l voi primi la casă?!? Mmmm…va trebui așadar să nu fac cumpărături mai mici de aceste sume…🥴🥴 Dar nu! Tot specialiștii vin cu soluția : un risc considerabil mai mic – zic ei – îl prezintă banii metalici, pentru că se pare că microorganismele nu se simt prea confortabil pe suprafețele metalice. Așadar, a sosit , în sfârșit, momentul să pun în funcțiune pușculițele de prin casă, cele în care am colectat cuminte tot mărunțișul – neaoș sau de prin lume adunat ,  care mă încurca prin buzunare și portofele! 

   În mod surprinzător, omniprezenta Organizație Mondială a Sănătății, devenită atât de activă în această perioadă, nu dă niciun fel de recomandare privind banii lichizi –  banii-gheață, cum le spun firile poetice sau “caș-ul” , cum le spun șmecherii. Deși sfaturile generale,  primite dinspre OMS, se aplică și acestui domeniu : “Spălați-vă pe mâini cu apă și săpun”, “Nu duceți mâinile la ochi, nas, gură”. În penuria asta de echipamente de protecție, singura noastră armă rămâne, nu-i așa? igiena personală…

Desigur, noi, ăștia de la oraș, ne-am învățat ca majoritatea plăților să le facem cu cardul ( de preferat , cel contact-less)  sau chiar cu telefonul mobil . Dar progresul științei nu a pătruns încă printre munții de spanac și legăturile de lobodă din Obor și nici nu-i poți cere lui badea Gheorghe din vârful muntelui să-și vândă brânza, întinzându-i țaței Floarea POS-ul. 

    V-am spus că sunt o neobosită scormonitoare de informații prin presa internațională. De acolo am aflat că , chiar dacă la noi, în aceste momente , igiena banilor lichizi nu interesează pe nimeni, țările lumii au trecut serios la igienizarea “cash”-ului de pe piață. În China, bunăoară, autoritățile au ales metoda cea mai radicală : ard banii și tipăresc alții noi sau fac o dezinfecție la scară largă a acestora, prin tratament cu ultraviolete. Americanii nu s-au lăsat nici ei mai prejos, declarând carantină pentru banii proveniți din regiunea asiatică. ( sunt curioasă dacă vor fi cazați în corturi sau hoteluri – ca la noi, oaspeții nepoftiți). Coreenii,  și ei ca și chinezii, preferă să pună banii pe foc și să arunce pe piață bani nou-nouți. Turcii, în schimb, s-au focusat pe dezinfectarea banilor chiar în pântecele bancomatelor : un dispozitiv special se introduce în acestea și bancnotele ies ca după o ședință la un salon de înfrumusețare! …Dispozitivul se află însă deocamdată în testări, el fiind programat să fie folosit in anul …2023, când sperăm ca drăgălașul coronavirus să se fi dus demult pe pustii. Banca Centrală a Rusiei a decis să țină și ea in carantină banii intrați, eliberând alții noi în circulație. 

   Dar iată că veștile “bune” nu întârzie să apară : Nici cardurile nu sunt lipsite de pericole!  ( mai puțin, poate,  cele contact-less). Pe plastic, coronavirusul trăiește mult și bine, de aceea a dezinfecta cardul bancar, odată ajunși acasă, este ceea ce recomandă specialiștii altor țări. Cum? Simplu : cu substanțe dezinfectante : alcool, geluri antibacteriene. Și cum funcționează perfect proverbul “Câte capete, atâtea idei”, un cetățean moscovit  mai inventiv a ales să-și dezinfecteze cardul în…cuptorul cu microunde! Rezultatul? O pierdere de 65.000 de ruble! ( lenta.ru) 😂😂😂 

    Un lucru e clar, iar pandemia de coronavirus va accelera acest proces : a sosit  momentul ca omenirea să le cânte prohodul banilor lichizi, trecând la scară generală la plățile cu cardul și cu telefonul mobil. De altfel, nu mai demult decât la începutul anului, când am avut ocazia să călătoresc în Suedia, m-am convins pe pielea mea că, în această țară, aproape nu mai există bani lichizi. Doar cerșetorii români, care “colorau” centrul Stockholmului, mai primeau , în silă, câte-o koroană suedeză de la cei exagerat de milostivi. 

Analiștii economici au mai evidențiat o tendință a economiei mondiale, căreia de asemenea coronavirusul îi va da un brânci semnificativ : comerțul online! Știu, au început să-i crească aripi și pe la noi : pe străzile marilor orașe, curierii nu mai prididesc să plimbe de colo-colo țoale, electronice, cosmeticale, jucării, podoabe, de-ale gurii, venite din toate colțurile lumii, purtând într -însele feluriți viruși și microbi, la care până acum nu eram atenți. Comerțul online nu mai este, astăzi, deloc un semn al comodității, ci mai degrabă al prudenței : stai tolănit pe canapea, față-n față cu telefonul sau tableta, îți alegi – dintr-un milion de oferte – ceea ce-ți dorește suflețelul și, în câteva zile, curierul e la ușa ta. Ai plătit, ai dezinfectat și ai economisit ore întregi de hălăduit prin magazine. Piața mondială a comerțului online reprezintă astăzi 3,5 trilioane de dolari. Să vedeți ce-o să facă din cifra asta coronavirusul! 

   Concluzia? Pandemia nu ne-a schimbat numai viețile, pe o bucată de timp, ci ne va schimba și minunatele noastre obiceiuri. Așa că, dragii mei, puneți la păstrare niscaiva bancnote și un pumn de monezi. Nu, nu pentru zile negre, ci ca să aveți ce să le arătați nepoților, peste vreo 10-20 de ani!

Publicitate