banner marshal garden
Bombănelile Marinei Editoriale

Îndrăgostește-te de ceea ce faci!

Să-ți placă ceea ce faci. Asta e una din tainele unei vieți fericite.
Să mergi la serviciu cu plăcerea cu care muști dintr-un măr zemos, să nu-ți pară niciodată prea lungi cele 8 ore legale, ba chiar să te uite Dumnezeu , la birou, încă vreo 2-3, pe lângă ele..
Dacă-ți place ceea ce faci, înseamnă că ești omul potrivit la locul potrivit. Devii eficient, lași în urma ta lucruri frumoase. Nu te căzni să fii insă nici prea bun, căci îți vei înteți armata de inamici care te pândesc pe la colțuri. Mulțumește-te să-ți placă ceea ce faci și să nu fii chiar neghiob, în a face lucrul respectiv. “Linia de plutire” e cea mai indicată. Te menține viu și nu-ți zgândăre dușmanii.
Dacă-ți place ceea ce faci, timpul curge de la sine, fără hop-uri. Și pare că se comprimă. Orele zboară parcă mai repede și poți veni, la muncă, fără ceas, pentru că oricum nu vei mai simți nevoia să te uiți la el. Poate doar ca să vezi dacă ți-a venit puștiul de la școală și să-l suni instantaneu, ca să-l întrebi de lecții..
Dacă-ți place ceea ce faci, vei avea mereu soare, pe fereastra biroului. Nu ți se vor părea întunecate zilele, nu-ți va ploua neîncetat în suflet. Sau , poate, nu vei avea vreme să numeri stropii de ploaie, pentru că vei fi mult prea ocupat să faci ceea ce-ți place.
Dacă faci ceea ce-ți place, din tine vor răzbate energii pe care nu ți le cunoșteai. Vei reuși să muți munții din loc, ba chiar să dărâmi Everestul plin de prejudecăți al celor din jur. Vei depăși obstacole, vei înfrunta furtuni, căci vei avea deasupra ta umbrela nevăzută a plăcerii de a face ceea ce faci.
Dacă faci ceea ce-ți place, nu vei mai fi frământat, la nesfârșit, de căutarea unui alt loc, în care…să faci ceea ce-ți place. Nu vor încăpea în sufletul tău invidii, îndreptate spre cei ce sunt fericiți cu ceea ce fac. Îi vei privi senin și prietenos, pentru că și tu, la rându-ți, ești fericit cu ceea ce faci.
Dacă ceea ce faci, îți place la nebunie, vei trece până si peste acriturile care te conduc. Șefii, adică. Îi vei ignora. Vei reduce la minim interacțiunea cu ei și vei trece inclusiv peste faptul că, profesional vorbind, aceștia se află undeva, la degetul tău mic. Dar tu știi bine că funcția lor e efemeră, pe când plăcerea ta, de a face ceea ce faci, va fi veșnică.
Dacă îți place la nebunie ceea ce faci, aproape că nu va mai conta cu cât te plătesc cei de mai sus, pentru ceea ce faci. Da, de acord, devin , oarecum, fraieri, cei îndrăgostiți de munca lor. Așa , cel puțin, îi văd cei din jur. Însă ei nu sunt fraieri : ei știu bine că munca lor le oferă o bucurie mult mai consistentă, decât le-ar putea-o oferi cardul de salarii, în zilele de leafă. Căci fericirea de a face ceea ce-ți place, nu se poate măsura în cifre. În număr de zerouri. Și nu se poate negocia.
Dacă-ți place ceea ce faci, te poți considera un om împlinit. Viața îți va curge mai frumos, iar tu vei fi mereu zâmbitor, molipsindu-i pe cei din jur. Așa că…nu-ți mai îndruma copilul spre serviciul pe care îl visezi tu, pentru el. Lasă-l să facă ceea ce-i place. Și planeta va mai câștiga un om fericit.

Femei de 10 pe Facebook