E a doua zi de Crăciun și savurez bucuriile primeia, când Moșul a venit și pe la mine, încărcat cu de toate. Mă rog, un fel de-a spune, căci în acest “de toate” ar mai fi încăput incă multe! Bunăoară, la solicitarea “Moșule, aș vrea să-mi readuci în viață călătoriile în țările îndărtate! ”, distinsul bărbos a ridicat din umeri, declarându-se neputincios. Cică mai am de așteptat, căci pandemia iarăși își fce de cap… …Și atunci iarăși am aterizat în Trecutul meu, plin ochi cu amintiri, rugându-l să se prezinte “la raport” cu o amintire “de sezon”. Nimic mai simplu! – mi-a șoptit Trecutul și a scos la iveală câteva fotografii dintr-o călătorie de poveste prin Țara Fiordurilor, și care s-a abătut , la un moment dat, pe teritoriul lui…Moș Crăciun! …Așadar, mă aflam în Norvegia și , alături de un grup de prieteni, am fost ademenită la Drobak. Ce este Dorbak? Vă spun imediat!
…Ajungem, așadar, la Drobak, orășel situat pe coasta fiordului Oslo și devenit, datorită aspectului său de poveste, un soi de “perlă” a acestei zone….Lăsăm mașina în parcare și o luăm pe jos prin oraș admirând construcțiile de primprejur : acele căsuțe specific norvegiene, construite din lemn și având forma celor din povești.
Imi atrage atenția un Moș Crăciun decupat din lemn și plasat în fața uneia dintre ele. “- E Julehuset – Magazinul lui Moș Crăciun!” – se grăbește să mă lămurească unul din însoțitorii mei, trăitor în Oslo de mai multă vreme. Deși e aproape vară, magazinul functionează bine-mersi, cu o ofertă năucitoare de produse specifice celei mai vesele sărbători a anului. Sunt câteva încăperi înlănțuite, ba chiar și un etaj, toate îmbrăcate în rafturi și standuri încărcate de mărfuri. Iar mărfurile?…O minunăție! O revărsare de roșu, îmbrăcând 
diverse obiecte, toate asociate celei mai vesele sărbători a anului : Crăciunul. Moș-Crăciuni, multiplicați la nesfârșit și prestând diferite activități simpatice, apoi reni zăpăciți, pregătiți de drum, oameni de zăpadă care nu se topesc niciodată, brăduți impodobiți din belșug, scene de poveste, reconstituite cu personajele legendare, jucării de pom desenate în cele mai năstrușnice feluri – o avalanșă de bucurie, generată de această adunare la un loc a u nor elemente dragi nouă încă din copilărie. Magazinul nu-i chiar arât de plin, căci e devreme de tot , 
iar afară încâ e frig, așa că zăbovesc, în voie, printre rafturi, bucura du-mă ca un copil de fiecare astfel de jucărioară.
Aflu, de la o vânzătoare cu experință de viață și cu o alură de Mary Christmas (soția lui Moș Crăciun!) , că la Drobak, fix în acest punct, ajung anual mii de scrisori, trimise Moșului din toate colțurile lumii. Este, așadar, un al doilea punct al planetei, care adună dorințele copiilor, exprimate prin scrisori sincere, în care fiecare mărturisește cât de cuminte a fost și-i înșiră moșului lista sa de cadouri.
…Deși anticipez că voi ieși cu mâna goală de acolo ( prețurile practicate de Mos Crăciun sunt la fel de piperate, 
aliniindu-se la cele ale țării în care mă aflu! ) petrec aproape o oră în magazin, bucurându-mă, cum spuneam, ca un copil, de fiecare metru pătrat acoperit de jucării.
…Dar gata! Văd deja roșu în fața ochilor, asa că este momentul să schimb culoarea și părăsesc teritoriul lui Moș Crăciun cu sentimentul că tocmai am fost în vizita, la el acasă!
….de fapt, știți ce l-am rugat, la ureche? Să-mi aducă, pentru 2023, o călătorie acasă la el, în Laponia, la Rovaniemi. Și știți ceva? Mi s-a părut că sesizez un ușor licăr în privirea Moșului! O fi de bine?…🤔🤔🤔
Comentează