Ea și El Povestea mea

„Îmi iubesc cu disperare soțul …deși este alcoolic…”

Stimată redacție! Vă scriu și plâng. Nu mi-am imaginat niciodată să decad într-atât. Acum fix cinci ani eram cea mai fericită ființă de pe pământ, pentru că îl cunoscusem pe Doru. Era tot ceea ce își poate dori o femeie. Un intelectual rasat, cu care ai mereu despre ce să vorbești, un bărbat tandru și pasional, un om generos, devotat și cu o incredibilă poftă de viață. În primul an totul a fost perfect, culminând cu nașterea celor două fetițe ale noastre: Maria și Magdalena. Apoi, pe 16 ianuarie 2007, am primit prima palmă, la propriu. Nu i-am dat importanță atunci. Doru băuse ceva mai mult la ziua unui coleg și ne-am luat la harță dintr-un nimic. Parcă și acum îi simt fierbințeala obrazului lovit de mâna ce până atunci doar mă mângâiase. Din păcate, însă, lucrurile nu s-au oprit aici. Doru s-a împrietenit foarte mult cu băutura, iar escapadele lui bahice erau întotdeauna însoțite de scene de violență. În rest, când nu bea, este același om minunat, săritor, devotat familiei, iar eu continui să fiu invidiată de prietenele care nu știu adevăratele probleme prin care trec. În ultimul an, însă, bătăile au devenit tot mai dese. Problemele pe care Doru le are la serviciu l-au împins mai mereu spre băutură. Voci lăuntrice, dublate de cele ale părinților mei, îmi șoptesc că trebuie să pun capăt acestui supliciu. Fetele mele cresc văzând cu ochii și curând vor vedea ce mi se întâmplă, iar eforturile de-a-mi feri de ele ochii înlăcrimați și vânătăile, vor fi zadarnice. Dar cu toate asta, îmi iubesc cu disperare soțul. Am încercat să-mi imaginez viața fără el și mi s-a părut că ar fi un dezastru. Mă încăpățânez să cred că lucrurile vor reveni la normal, căci în zilele sale bune, Doru este exact același om minunat de acum cinci ani, adică exact așa cum l-am cunoscut. Același bărbat de care m-am îndrăgostit, se pare fără scăpare. Doamne Dumnezeule, nu știu ce să fac! Să-mi ascult glasul inimii, sau pe cel al rațiunii? Vă rog frumos, dați-mi un sfat, o vorbă de încurajare.
Cu prețuire, Mihaela.

 

imagine reprezentativă: sovets.net

Publicitate