Black Friday?!? Parcă a trecut o veșnicie de atunci. O veșnicie a trecut și de când îmi aștept coletul. Stați puțin, să mai dau un telefon la serviciul clienți… Pff, nimic. De două săptămâni sun la ei. După ce trec 10 minute, nici măcar nu mai au bunul simț să spună „Momentan toți operatorii sunt ocupați”, întrerup apelul direct.
Când am făcut comanda, firma din Anglia a estimat că în două zile coletul va ajunge în țară. Nu mi-a venit să cred când am văzut pe site-ul de tracking că a ajuns și mai repede. Fericită de punctualitatea acestora, îmi închipuiam că nu are cum să dureze mai mult de o zi drumul spre casa mea, mai ales că depozitul este la distanță de jumătate de oră, maxim. Pentru orice eventualitate am rugat-o pe mama și bunica mea să stea non-stop acasă ca să îl ridice. După vreo 2 zile, nerăbdătoare, m-am dus la unul din sediile lor. Doi dintre angajați erau afară și fumau iar la un birou minuscul stătea o doamnă brunetă, creață, cu niște sprâncene haioase. După ce am rugat-o să-mi dea mai multe detalii despre comandă mi-a spus zâmbitoare că Marius, curierul, a venit de două ori dar „nu era nimeni acasă”. Când i-am spus că era imposibil să treacă fără a fi remarcat, doamna a spus că uneori fac aceste sesizări chiar dacă în realitate este falsă confirmarea de „livrare nereușită”. Stupefiată de lejeritatea cu care mi-a spus că „asta e situația, curierul nu a avut chef să treacă și pe la tine”, am întrebat-o cum se poate rezolva problema. A pus etichetă de aducere urgentă în sediul central, bla bla bla, și mi-a spus să revin ziua următoare. Următoarea zi, într-o vineri, aparent era prea aglomerat ca să țină cont și de coletul meu. De atunci a trecut o săptămână jumătate – timp în care am tot sunat și am fost de câteva ori la ei – de când aștept să fie livrat. Astăzi, mai mult decât nervoasă, m-am dus la ei să le cer socoteală. Ce credeți?!? Coletul a fost trimis înapoi la distribuitor. În Anglia!!! Cum să faci așa ceva?!? Ce firmă îți spune că nu are cum să ia legătura cu toți angajații?!? Cum poate să aibă nesimțirea să zică: „Domnișoară, dacă serviciile noastre nu v-au mulțumit, puteți face o reclamație la dpd@dpd.ro„. Și pachetul meu?!? Am mai și plătit pentru el… și nu doar 300-400 de lei.
Să recapitulăm: nu tu livrare la domiciliu – cu toate că am plătit pentru ea, nu tu colet recuperabil – pentru că e foarte greu să sune curierul, nu tu angajați competenți, nu tu număr de contact – trebuie să faci 7 drumuri dintr-un capăt în altul al Bucureștiuliu ca să vorbești cu ei, nu tu punctualitate, nu tu NIMIC. Ce firmă de curierat e asta?!? Cum să simuleze livrarea, să mă amăgească că o aduce la sediu și după două săptămâni să-mi spună că a fost trimisă înapoi?!?
Poate că am avut parte de angajați execrabili, dar de o întreagă firmă incapabilă să-și coordoneze angajații și lipsită de profesionalism din toate punctele de vedere, NU. Sunt dezamăgită de voi, români care vă comportați asemenea etichetelor pe care ni le pun străinii… poate că-mi iubesc țara dar, cei care locuiesc în ea o strică.
Dacă de trei ani – de când au tot apărut reclamații – nu s-a schimbat nimic, de ce să mă supăr eu acum că Moșu’ vrea să returneze cadoul?!? Ei să fie sănătoși! Iar în luna ianuarie, le fac și eu un cadou: o vizită de la OPC.
P.S. DPD – dislike.
XOXO,
Comentează