Călătorim mult, iar pentru o anumita generatie, aceasta a fost un soi de “razbunare” pentru deceniile în care n-am calatorit deloc. Anul 1989 a adus, printre altele, aceasta “eliberare” a hotarelor. Restrictiile au cazut, românii au început să descopere lumea aptfel decat la televizor sau din jurnalele de calătorie. Apoi au venit generatiile noi, pentru care “a iesi în Lumea cea Mare” n-a mai fost un eveniment, ci o stare de fapt : au început sa învete afara, să călatoreasca fara opreliști, altele decât banii.
Turismul a explodat, venind la pachet si cu dezvoltarea celui intern. Am “redescoperit” , “la pachet” , și România, am inceput sa-i punem in valoare locurile, am lustruit magneții care să-i atraga pe cei de-afară sa ne calce pragul.
Și, ce sa vezi? Incet, dar sigur, Romania a reînceput sa prindă viață, si ca turism. E-adevărat, fluctuatiile n-au ocolit nici acest domeniu. Ba o lua în sus, turismul intern, ba se scufunda din nou, în abisuri. Cei puși în fruntea “poveștii” erau ba foarte potriviti, ba “habarniști”. Prin urmare, și turismul evolua “în valuri”. Însă profesioniștii au rămas profesioniști. Ei au școală, apoi pe cea a vietii (de turist), au experienta, au călatorit prin lume, au vazut, au bagat la cap, apoi au aplicat. Cei mai valoroși, au obținut si rezultate. Bunaoara, CALIN ILE , absolvent al Facultatii de Turism si “arzător pe rugul turismului romanesc” , unde a făcut și face performanta. Și nu de azi, de ieri, ci de decenii bune.
Un interviu la ora 5, la un ceai cu aroma celui de pe vremuri, pe care-l serveam la TVR, ascunde, printre rânduri, judecăți de valoare ce ar trebui să ne puna pe gânduri…
Marina Almasan : – Eu aș lua-o de la început, chiar de la momentul copilăriei Și o să vă întreb care a fost prima dvs călătorie.
Călin Ile : – Cred că îmi amintesc: mama era profesoare de mathematică și mergea în tabere cu copiii. O data a mers cu clasa ei într-o taberă,eu eram mic – Mi se pare ca eram in clasa a doua, a treia – și m-a luat și pe mine . Țin minte ca m-a impresionat foarte mult : eram impreuna cu cei mari, mergeam în excursii cu ei, pe munte.
Marina Almasan : – V-a plăcut ce ați văzut sau v-a plăcut atmosfera de gașcă, de echipă?
Calin Ile : Mi-a plăcut atmosfera de gașcă, de taberă, faceam competiții sportive, deplasări, trasee pe munte. Deci mi-a plăcut atmosfera de vacanță. Mai mult decât peisaje sau lucruri, căci nu realizam, eram prea mic. Eram practic cel mic, eram alintatul taberei. Asta a fost prima mea calatorie.
Marina Almasan : – Și înțeleg că cea mai importantă călătoria a fost desprinderea de casă și , respectiv, studenția la București.
Calin Ile : Da, da, da.A fost un moment important. Marghita mea natala e un orășel mic, in vestul tării . La 18 ani am plecat de acasă și a fost, intr-adevăr, o “desprindere” .Mai ales că Marghita chiar e destul de departe. Și oarecum chiar am rămas singur, pentru că în anul acela a murit și tata , iar noi eram doi frate studenți , iar mama n-a prea reusit să vina să ma vadă. De fapt… n-a venit deloc, în toată facultatea. Deci a fost , da, intr-adevar, o “ruptura”, această rupere. Și la propriu ,m și la figurat.
Marina Almășan : – Am o mare curiozitate, de ce turism? Suna bine, sau ați avut motive concrete ?
Calin Ile : – Nu,acolo chiar a fost o poveste. Mie îmi plac foarte mult cifrele. Mama, fiind profesor de matematică, m-a visat “ bancher”. Și în 89, imediat după Revoluție, când eu eram clasa 12, aveam un coleg așa… mai “antreprenor”, avea spirit de antreprenor, era un pic mai mare decât noi cu un an, și a zis : hai să organizăm Revelionul! Și m-a luat pe mine alături. Și atunci a fost prima organizare serioasă: de Revelion. Am închiriat o cabana si …ne-am organizat.
Marina Almasan : – Deci o mică afacere! 😁
Calin Ile : – Da, a fost o afacere, la care la final am rămas și cu un buget destul de bun. Și atunci mi-am zis: e foarte tare să organizezi petreceri și sa rămâi cu bani!
Și am decis : gata, dau la turism, apoi…ca nu mai dau. Și până la urmă am zis : dau la turism. Dar Facultate de turism era doar în București. Și, deși initial am vrut să dau la ISE, la Cluj, am zis sa îmi schimb planurile . Și asa am ajuns la ASE.
Marina Almasan : – Aha, deci am batut aceleasi carari! 😁 Și ce anume v-ați visat în turism?
Calin Ile : – Visam să conduc o întreagă stațiune, nu doar un hotel. Asta ma visam : Director de stațiune.
Marina Almasan : – La mare sau la munte?
Calin Ile : – La Balnear. Eu fiind din zonă, invidiam foarte mult Felixul. Și noi, în Marghita, avem apa termală, dar exista ideea că aceasta nu era valorificată suficient , fiind un orășel mic. Și atunci mi-am zis : uite, o să mă duc să studiez și o să valorific apa termală din locul meu natal, care din păcate și astăzi e subexploatată, iar orașul suferă, deși deține această comoara.
Marina Almașan : – Și nu aveți , așa, o strângere de inimă, ca ati abandonat planurile initiale?
Calin Ile : – Am fost vara trecută la primarul din oraș , ca să-i propun să încercăm să revitalizăm chestiunea și să facem o strategie de punere în valoare a resurselor naturale, dar de la strategie până la finanțare e mult. Până la urmă am contribuit la o strategie a întregului județ Bihor, din care sunt sigur că o bună parte din planurile noastre se vor materializa.
Marina Almasan : – Aha, deci nu ați abandonat locurile natale.
Calin Ile : – Nu, niciodată.
Marina Almasan : – Dar v-ați “bucureștenizat”…cumva faceți turismul din fotoliul “de la centru”
Calin Ile : – Nu, noi facem turism la nivel național, adică suntem pregătiți să preluăm hoteluri din întreaga tara. Ba mai mult, și în exteriorul țării, dar n-am câștigat încă proiectele, desi am aplicat. Am aplicat la un proiect în Bulgaria și la unul în Austria.
Marina Almasan : – Deci, practic, dvs preluați un hotel și apoi îl gestionați, da?
Calin Ile : – Da, da, da.
Marina Almasan: – Câte hoteluri aveți acum?
Calin Ile : – Avem patru contracte deja semnate, două sunt funcționale, două în lucru, sub construcție. Chiar astăzi avem încă patru negocieri, din care eu zic că unul iese. In principiu, daca ne reușeste unul pe an, e bine.
Marina Almașan : – Eu am fost colegă, la ASE, cu Alin Burcea și l-am auzit de nu știu câte ori tanguindu-se pe la televizor, dacă pot să spun așa, apropo de starea turismului în Romania , de faptul că autoritățile nu sprijină deloc turismul și de faptul că turismul a ajuns un fel de cenușăreasă în România, deși avem, slavă Domnului, cu ce să ne laudăm. Care e părerea dumneavoastră? Care este “buba”, în turismul romanesc? De ce pleacă toți românii să-și facă vacanțe afară? De ce vin străini atat de puțini?
Calin Ile: – Ne-ar trebui câteva ore să dezbatem. … Era, la un moment dat, Secretarul General al Organizației Mondiale a Turismului într-o vizită în România, și a spus o frază care mi-a rămas în minte, ceva de genul că e foarte important ceea ce ai, din punct de vedere a resurselor turistice, dar e și mai important ce faci cu acele resurse , pe care le ai, ca țară. E clar că noi avem resurse, dar e și mai clar că n-am știu să le valorificăm.
Marina Almasan : – N-avem specialiști sau nu le pasă “celor de la butoane”?
Calin Ile : O combinație. În primul rând, politicile publice în turism nu au fost făcute bine, în acești 35 de ani. Lumea considera că turismul e un vehicol de imagine și l-am încălecat doar când a avut nevoie de imagine, dar nu l-am susținut cu proiecte bine gândite. Pe urmă, turismul a servit unor interese locale, mici, politice : “Hai să facem o pârtie de schi la altitudine de 800 de metri …ca ne iese ceva din ea. Hai să facem un drum, unde am eu interes, nu unde au turiștii”.
Turismul e o industrie de consecințe. Turismul trage consecințele modului în care se mișcă și alte sectoare, gen cultură, gen educație, gen infrastructură. Toate acestea contribuie la calitatea turismului dintr-o țară. Spre exemplu, daca n-ai infrastructură, nu poți să ai turism. Dacă nu ai educație, e greu să ai turism. Dacă nu ai cultură susținută, dacă nu ai investiții în patrimoniu, etc . Dacă am vrea să avem turism, în primul rând ar trebui o asumare – lucrul de care decidenții noștri s-au ferit de-a lungul anilor. În plus, acestia se tot schimbă în permanență, nici nu poți să aibă o viziune. Eu am scris la un moment dat un articol : Turismul și Ziua cârtiței. Pentru că obosisem, la fiecare șase luni să vină alt ministru , căruia ar trebuia să-i explicăm din nou, totul de la început. Primele luni îi explicam. După ce i-am explicat, începea să-și consolideze niște idei și, la urmă, pleca și el. Și iar o luam de la capăt, cu următorul…
Deci, lipsa de consistență, desele schimbări și teama de a da oarecum un pic din decizie și spre mâna privatului – astea sunt “bubele” de care vorbeați. Iar problemele presistă, inclusiv ultima mentionata : nu vrem să facem aceste parteneriate public-privat ; dacă s-ar așeza și privatul la masă, el ar fi pe termen lung ; noi suntem de 25-30 de ani în industrie. Nu ne schimbăm la fiecare șase luni. Deci trebuie să existe această deschidere spre privat și să luam împreună deciziile.
Marina Almășan : – Mi-aș dori să vă întreb – caci că ați călătorit foarte mult, ca lucrator în turism – în care țară credeți dumneavoastră că turismul arată așa, cum v-ar plăcea dvs să arate aici, în România?
Calin Ile : – Mie ca țară îmi place foarte mult Italia. Ca stare de spirit. Mă refer strict la turism. Dar România, prin diversitatea ei, se apropie de Franța oarecum. Are de toate. Are și istorie, are și vinuri, are și mare, are și munte. Deci mă uit cu drag la Franța, sigur, păstrând proporțiile.
Marina Almasan : – Deci ei, francezii, înțeleg ca fac turism așa cum v-ar plăcea dvs ?
Calin Ile : – Fac, da. Și fac cum trebuie, ca la carte. Fac și dezvoltă și partea de educație în turism, cea care nouă ne lipsește, și mai dezvoltă și o oarecare autonomie regională și locală. Adică nu depind foarte mult de la centru. Deci, din punct de vedere a organizării, mie personal mi-ar plăcea oarecum modelul francez. In rest, sigur, de la fiecare țară poți învăța cate ceva. Uitati, Spania se promovează și ea foarte bine și e “prezentă” . Dar pentru a face turism, îți trebuie curaj. Noi nu avem curaj să facem turism. Albania e o țară de studiat, apoi Bulgaria, care a venit mult din spatele nostru și astăzi performează mult mai bine decât noi , pentru că cei de acolo au avut asumare. Albanezii, spre exemplu, au luat niște decizii politic-publice inspirate și rezultatele se văd. Au avut curajul să externalizeze managementul aeroportului din Tirana către o companie italiană care, pur si simplu, a revoluționat acel aeroport. Au avut curajul, așadar, să ia o decizie strategică. Apoi au susținut doar hoteluri de o anumită talie și anumit număr de stele printr-o politică de susținere a investițiilor, si implicit au apărut foarte repede multe hoteluri importante. Nu poți să faci turism în pensiune. Pensiunele sunt ele drăguțe, dar nu poți să faci turism de masă.
Marina Almasan : – Care ar fi motivele?
Calin Ile : – Pentru că nu ai aceeași constanță in servicii, pentru că nu poți contracta la nivel internațional. Îți trebuie hoteluri de o anumită talie și de o anumită calitate. Iar ei, albanezii,au reușit.
Marina Almasan : – Haideți să va pun o intrebare directa : să zicem ca mâine veti fi numit ministru al turismului. Care ar fi primul lucru pe care l-ati face, în momentul când ajungeți în birou acela? Bine, pe lângă faptul că vă imprieteniți cu consilierii, cu secretara! 😊
Calin Ile : – Culmea! Acum două zile m-a întrebat și noul ministrul același lucru : Ce aș face dacă aș fi în locul lui! Și i-am spus că mi-aș lua o echipă de tineri analiști care să prelucreze și să folosească datele corecte , astfel încat să îmi permită să am o oglindă reală a punctului de unde plec. Pentru că astăzi o bună parte din turismul românesc nu e înregistrată, din păcate. Cifrele pe care noi le înregistrăm, statisticile pe care ne bazăm sunt absolut eronate.
Marina Almasan : – …Si stăm mai bine sau mai rău decât arată statisticile?
Calin Ile : – Stăm mai bine decât arată statisticile! … Deci primul lucru ăsta l-aș face. Mi-aș genera niște raporte reale, care să îmi permită să plec de undeva.
Marina Almăsan : – Și ce schimbați? Care este acel lucru, care v-a scos din minți, până acum, în turism și ați face orice ca să-l schimbați?
Calin Ile : – Aș institui o organizație de Management a Destinației România , care se promoveze destinația România.
Marina Almasan : – Deci pe promovare mergeți, să ințeleg. Continuati cu “ frunza” Elenei Udrea, sau o schimbați “
Calin Ile : – Aș schimba frunza. În primul rând pentru că e deja veche și pentru că orice branding trebuie din când în când reinventat.
Marina Almasan : Si ce ați pune în loc de frunza?
Calin Ile : – Ideea de frunza la momentul respectiv , cand s-a pornit de la ideea de autentic românesc, de natural, n-a fost rea, atunci. Până la urmă brandingul e o imagine. Frunza a fost o imagine. Problema e că n-a avut în spate alte elemente , care să susțină această frunza, la vremea aceea . Ce aș pune? Trebuie să facem niște exercitii. Eu sunt mare fan al cifrelor și aș studia. Aș face sondaje.
Marina Almasan : – Ați pedala, poate, în continuare, pe ideea de Dracula? Sau ne-am săturat deja și am vrea să le arătăm că Romania mai înseamnă si altceva?
Calin Ile : – Dracula trebuie să ramână o componentă din brandingul României. Vrem, nu vrem, ne place, nu ne place. Are sonoritate. Și reclama e gata făcută! Dar trebuie să investim. Poate ați văzut acel material, de lansare a proiectului Dracula… Este un proiect proaspăt anunțat si care a ajuns în presa internațională. Da, România lansează un proiect mare. Iar Dracula chiar poate să-ți oferă multă tracțiune pe piață. Dar pe care nu aș axa toată imaginea României. Însă Dracula trebuie să fie obligatoriu o componentă a imaginii României. Aș merge, personal, pe ideea aceasta de “autentic”: mie îmi place că încă sunt, in Romania, locuri bine conservate, naturale, cu tradiții…si înca neexploatate. Iar eu sunt omul exemplelor, așa ca va voi da un exemplu : bunaoară în Transilvania găsești foarte multe locuri cu șarmul ăsta autentic, cu mâncare buna, cu fumul ieșit din casă, cu casele văruite… Pe urmă Delta, iarăși, are zona ei de autentic. Nu mai spun Moldova și Bucovina. Deci avem multe locuri. În fiecare gasesti autenticul, specificul nostru, pe care dacă l-ai lua și l-ai “împacheta” bine, ar genera acea curiozitate, măcar : “ Hai să vedem ce se întâmplă acolo!”. Adică, tot ceea ce menționa Prințul Charles, la vremea respectivă, că e un loc în Europa încă conservat , pe care ar trebui să-l păstrăm și pe care probabil vesticii l-au pierdut deja de o sută de ani, prin industrializarea forțată de atunci. Iar noi încă-l avem. Și atunci, chiar asta ar putea să facă diferența. Deci asta e una. Și a doua, e clar că “balnearul” în România trebuie să treacă la alt nivel, pentru că avem foarte multe rezerve. Avem și niște experiențe pozitive, cum ar fi brandul Gerovital, brandul Ana Aslan. Și încă mai avem servicii medicale foarte bune pe zona asta. Și nu atât de scumpe. Deci am putea să exploatăm resursele pe apă și istoricul nostru pe balnear. În concluzie, aceste două direcții : Autentic și Balnear.
Ski-ul “, nu duce”, litoralul – greu. E greu să te bați cu Mediterana, dar trebuie să ai și tu litoralul, mai mult pentru interni . Însă la ski , e greu să te bați cu altii.
Marina Almasan : – Clar, da. Pentru că vă spuneam că-mi plac foarte mult referirile la concret, o să fac un studiu de caz cu dumneavoastră. Mi-ați spus că ați preluat hotelul Ramada din Sibiu cu nota 7 și ceva pe Booking si ati reușit un salt, doar într-un an.
Calin Ile : – Da, l-am preluat cu 7,8 și l-am adus la 9. Într-un an și două luni.
Marina Almașan : – Fabulos! Cum ați reusit?
Calin Ile : – Am pornit de la o evaluare. Dar încă înainte de a prelua hotelul ne-am dat seama că acolo e potențial. Eu definesc meseria asta ca fiind o intersecție. Deci trebuie să găsești punctul de echilibru care să mulțumească și clientul , și angajatul, și investitorul.
Dacă găsești acel punct , atunci vei face ceea ce trebuie. Ne-am orientat, primul lucru, spre client. Deci, în primul rand, să furnizăm.
Și al doilea – lucrul spre angajat. Deci am încercat noi, ca acționari, să mulțumim și capra și varza.
Marina Almasan : – Nu stiu de ce, dar mie îmi miroase și a ceva concedieri…
Calin Ile : – Au fost. Noi ne-am asumat, atunci când am preluat hotelul, că trei luni îi ținem pe toți și, pe urmă, cine merită, va rămâne.
Marina Almasan : – Și cine n-a rezistat?
Calin Ile : – Cam jumate au plecat. În primul rând, au fost mulți care n-au rezistat la ritmul de muncă. Adică, unii au zis : “ nu, noi nu lucram așa până acum, noi nu veneam la 5 jumate ca să deschidem micul dejun.Oricum, clienții vin doar la 6 jumate, 7, încolo!”. Da, dar îți trebuie o oră să te pregătești, să cureți sa-i aștepti cum se cuvine! Nu poți , dacă clientul vine la 6 jumate, tu să vii la 6. Așa, deci a fost un alt ritm pe care l-am impus și unii n-au rezistat. Și n-au rezonat cu așteptările, cu valorile pe care noi le-am impus.
Adică, pentru mine și colegul meu acționar, respectul, indiferent despre cine e vorba, e același. Apoi încrederea, trebuie să-i oferi încredere.
Marina Almășan : – Ați mizat pe tineri?
Călin Ile : – Am mizat pe tineri, da. Am mizat și mizăm în continuare, adică vrem să formăm o masa de tineri.
Marina Almasan : – Ce-i reproșați generației tinere de astăzi? Aveți și dumneavoastră “pe acasă”?
Calin Ile : – Am si eu, da, un copil de 23 de ani, deci nu pot să le reproșez nimic, că mă aude! 😉 Glumesc. Le-as reprosa acea lipsă de implicare. Adică iau lucrurile prea ușor și nu se implică, iar dacă nu te implici, nici nu poți obține rezultate.
Marina Almasan : – Oare nu suntem de vina, noi, părinții? Sau poate Vremurile?
Calin Ile : – Vorbim despre o combinație și aici . Și noi, părinții, și sistemul educațional și schimbările de digitalizare. S-au schimbat multe lucruri. Iar ei…vor totul repede, nu mai au răbdare. Vor să obțina lucrurile mai ușor.
Marina Almasan : – Sa ne întoarcem la Ramada. Ce ati facut aici și nu există în alte hoteluri? Aveți vreo idee originală?
Calin Ile : – Ce am făcut? Pai, in primul rând, noi ne implicăm foarte mult în comunitate. Tot timpul le spun colegilor mei : voi nu sunteți manageri de hotel care să stea între pereții acestui hotel! Voi trebuie să vă alocați o parte din timpul vostru în interiorul hotelului, o parte în exterior.
Marina Almasan : – Adică să facă ce?
Calin Ile: – Să vada ce se întâmplă în oraș. Spre exemplu, mergând să vezi ce se întâmplă în oraș, ce așteptări au clienții tăi, poți să conectezi ceea ce-ți oferă destinația, cu ceea ce oferă hotelul. Și vă dau un exemplu. La târgul de Crăciun din Sibiu s-au dus colegii mei la organizatorul târgului de Crăciun și au zis: “ … noi vrem o stație a acelui trenuleț al Targului de Craciun, în fața hotelului. Ce trebuie să vă oferim pentru asta, pentru a crea un punct care să deservească clienții noștri si să-i aduca la Targ? Și au mai facut o înțelegere : ca pentru toți clienții care au fost cazați la Ramada pe perioada târgului de Crăciun, patinele pe care le vor închiria pentru patinoar , să fie plătite de noi. Și atunci fiecare client vede că, fiind cazat la Ramada Sibiu, poți să mergi la târg să-ți iei patine gratis. Pe urmă, de 1 decembrie am comandat o rută cu Mocănița, pe Valea Hârchibacelui, care pleacă de lângă Sibiu, circa o oră jumate și am comandat noi pentru clienții noștri , pe 1 decembrie , acel trenulet, în care le-am dat vin fiert, țuica fiarta etc. și s-au înscris circa 60 de oameni din hotel. Și asta a făcut să dea rezultate. Și deja localnici ne recomandă: “ mergeți acolo, că se poate lucra cu acei oameni!”
Marina Almasan : – Și după ce vă plictisi de gestionat hotelul Ramada, ce anume o să vă vină după aceea? Adică… aveți deja o viziune, ce veti face peste 10 ani?
Calin Ile : – Noi vrem să creăm o rețea de hoteluri, pe care să le gestionăm sub umbrela Premier Hospitality. Pe lângă cele patru care sunt în proces ( Sibiu, Sinaia și în Timișoara , unde este un combo, adica două hoteluri, în aceeasi cladire).
Și mai lucrăm cu Oradea, cu un contract sub o altă formă, nu de management. Vrem să mai luăm hoteluri și să le gestionăm. Si mai vrem să ne implicăm și în partea de educație. Deja ne-am creat o platformă cu cursuri pe care fiecare angajat va trebui să le parcurgă. Pentru că e platformă online și noi vom urmări astfel fiecare angajat.
Marina Almasan : – Cursurile vor fi ținute de dumneavoastră?
Calin Ile : – Nu, ele vor fi gândite de noi, dar le vom derula cu alți traineri. Deci partea de educație mi se pare esențială, pentru că noi, în turism, avem datoria să schimbăm un pic lucrurile . Și o bună parte din probleme se află și la noi, la furnizorii de servicii, pentru că nu investim în partea asta de educație. Credem că daca avem “activul” , treaba e rezolvata. Deci pui un activ, adica pui o clădire. Indiferent de cât de bună o fi, dacă nu sunt și serviciile bune, nu ai cum să performezi. Așadar noi facem o combinație între hard și soft. Hardul e clădirea și softul sunt serviciile. Si e nevoie să investim în amândouă. Iar, din păcate, noi n-am investit decât în hard, în ultimele ani. Am făcut pereți, candelabre, bucătării, dar n-am generat atitudini, zâmbete. Asa ca…aici trebuie să schimbăm un pic. Dar o s-o facem și pe asta.
Marina Almasan : – Cum cuceriti un turist?
Calin Ile: – Cu sinceritate. Nu prea știu să-l mint și , de fapt, nici nu vreau să-l mint!
Și mă joc puțin cu așteptările lui. Adică încerc să văd care-i nivelul lui de așteptare și să-i răspund prompt. Asta înseamnă “să-l cunoști”. Să iei multe informații despre el. Ceea ce iarăși înseamnă o prelucrare de date. Înseamnă să te uiți la preferințele lui, din istoricul clientului, cat a stat la tine.
Marina Almasan : – E mai complicat turistul român decât cel străin?
Calin Ile : – Da, e mai complicat pentru că pune mai mari preț pe valoare. Poate îi e mai greu să plătească așa de des o vacanță, o ieșire și atunci, în momentul când își plăteste o sumă , așteptă , avand mai mari pretenții. Dar, în același timp, e și mai generos. Da, în momentul în care e mulțumit, e mult mai generos. Recompensează serviciile mult mai bine : cu feedback-uri, cu tipsuri ( bacșiș – n.a.) , cu laude. Iar dacă e critic, e FOARTE critic, dar și dacă e laudativ, e… extrem de generos! Dar se pare că așa suntem noi, romanii. Când ne merge bine, crește consumul extraordinar. Când suntem în criză, limităm. Găsim greu acel echilibru.
Marina Almasan : O să vă mai întreb în final dacă aveți un crez în viață, o deviză.
Calin Ile : – Mie îmi place să mă bucur. “Bucură-te de fiecare zi!” Asta e. Bucura-te de fiecare moment.
Marina Almasan : – V-ați bucurat de acest interviu?
Calin Ile : – M-am bucurat, da.
Marina Almasan : -Atunci totul e perfect! Va mulțumesc!
Comentează