Tot stând în casă și călărind internetul, am descoperit un material interesant într-o publicație online : 74.ru. Artem Krasnov, un foarte popular jurnalist rus, aflat, ca observator, în primele linii ale luptei împotriva coronavirusului, a reușit să identifice, din nenumăratele sale dialoguri cu cititorii, 5 “beneficii” ale nenorocitului de coronavirus. Beneficii?!? Are, oare, acest netrebnic de virus și părți bune, pentru noi, cei ce-i suntem cu toții potențiale victime? Articolul mi-a atras atenția și m-am decis să vă ofer o doză matinală de optimism, prezentându-vă așadar 5 moduri în care coronavirusul ne-ar putea schimba in bine viața, la care îmi voi adăuga, firește, și propriile convingeri.
1. Vom înceta, în sfârșit, să ne mai pupăm , când ne întâlnim ( femeile) sau să ne salutăm prin strângere de mână ( bărbații)
Mulți consideră demult aceste apucături ca fiind ridicole și rudimentare. În birourile mari, de tipul open-space, orice apropieri de acest gen, mai ales în această perioadă, te bagă-n boală. Când se apropie cineva de tine, să te întrebe ceva, instinctul este s-o iei la sănătoasa, simțind pericolul care plutește în aer. În sfârșit, după această cumplită experiență, prefăcutul “pupic” al cucoanelor și interminabilele strângeri de mână “bărbătești” vor reveni la deloc sofisticatul și firescul salut verbal ancestral. Nu degeaba se spune “simplu, ca bună ziua!”
2. O să învățăm, în sfârșit, să stăm acasă, atunci când bolim.
Coronavirusul va trece, negreșit. În urma lui sperăm că toată lumea va înțelege că a sta acasă atunci când ești bolnav, reprezintă o regulă a bunului simț și nu numai o chestiune de securitate. De nu știu câte ori auzeam, înainte, în jurul nostru, la birou : “Sunt răcită cobză!” sau vedeam inși care stateau in fața calculatorului cu nasul în batistă, tușind de se zguduia încăperea. “Cât spirit de sacrificiu! Cât devotament față de companie!” – gândeau unii, de regulă șefii. Acest lucru trebuie să înceteze! Trebuie să ne obișnuim să apelăm, din proprie inițiativă, la autoizolare. Chiar și măcar cu ajutorul unei măști medicinale, dacă treburile firmei ne împiedică să bolim acasă.
3. A lucra de acasă este chiar foarte cool – nu vi se pare?
Există o mare nedumerire universală : de ce Dumnezeu se înghesuie masele să traverseze orașul, pierzând uneori ore întregi, pentru a merge să lucreze la birou, cand același lucru il pot face foarte bine și de acasă?!?
Desigur, există locuri în care prezența la serviciu este obligatorie. Nu poți consulta un pacient de la distanță. Sau nu poți da extemporal unei clase întregi, în timp ce mesteci în oala cu ciorbă de pe aragaz. Dar sunt locuri care-și chinuie pur și simplu angajații, frecându-i pe drumuri și punându-i să facă, înghesuiți în birouri austere, lucruri pe care le pot face bine-mersi, la masa de lucru de acasă. Desigur, munca la domiciliu are și neajunsurile sale : nu mai poți sta la bârfă cu colegele și te mai calcă pe nervi și motanul care-ți sare pe tastatură. Dar, să recunoaștem, ea are și incontestabile avantaje : îți oferă posibilitatea să dormi o oră în plus ( ora aceea, pe care o pierzi pe drum), plus încă o oră pe care să o acorzi familiei tale. In plus, acasă ai toate șansele să fii mult mai productiv : nu mai trebuie să te întrerupi, din 5 în 5 minute, pentru a participa la conversațiile, de multe ori idioate, ale colegilor de birou și nici nu mai ești obligat să iei pauza de masă chiar dacă nu ți-e foame. Desigur, munca la domiciliu necesită un nivel ridicat de conștiință și de autodisciplină si, in plus, obligația de a rămâne în permanență în contact cu șefii tăi. Dar asta e deja o chestiune de organizare. Iar mijloacele moderne – internetul, skype-ul, etc – ajută nespus! In plus, există meserii, în care statul acasă este mult mai productiv. Dacă desfășori o muncă de creație, e clar că nu poți fi performant într-un interval de timp care ti se fixează. Eu, personal, sunt creativă de la 6 dimineața și în orele după-amiezei. Exact atunci când mă aflu acasă. Iar la servici….merg să socializez.
Prin urmare, un însemnat procent din truditorii țării ar putea fi foarte bine organizați pentru a lucra de la domiciliu. Iar Coronavirusul ne-a demonstrat cu prisosință acest lucru.
4. Carantina a reprezentat pentru toți – cred și eu, ca și jurnalistul rus – o ocazie de a ne reîntoarce la bunele obiceiuri de altădată. Internetul, cu toate uriașele sale avantaje, ne-a transformat în niște mașinării fără suflet, în niște trăitori ai unei lumi virtuale, atât de falsă în realitate. Am uitat cum e să pui mâna pe telefon și să-ți suni un prieten drag, cum e să-i spui iubitei c-o iubești, in loc să-i trimiți zilnic emoticoane-inimioară, cum e să pui mâna să citești o carte adevărată, cu file pe care să le răsfoiești, în loc să pierzi ore în sir, citind postările imbecile ale unor gospodine frustrate.
Poți vedea un film bun la televizor, poți juca un joc de familie cu ai tăi, poti face o curățenie generală prin dulapuri, aruncând munți de lucruri inutile, pe care le-ai adunat o viață întreagă. În plus, tot coronavirusul țixa oferit și ocazia, de a -ți pune o întrebare existențială : oare viața ta , până la pandemie, a fost în regulă?….Dacă răspunsul e negativ, mai ai, iată, o șansă să schimbi câte ceva…
5. Vom învăța, în sfârșit, să deosebim realul de virtual.
Trăim vremuri ciudate, populate de eroi artificiali și de războaie iluzorii, despre care vorbim toată ziua bună ziua, mai ceva ca în scrierile lui Orwell. De parcă problemele reale ale omenirii au fost toate rezolvate . Ne-am obișnuit să tot credem orbește în teorii ale conspirației, încât am încetat să mai facem diferența dintre adevăr și fake. Mulți, bunăoară, incă mai consideră coronavirusul ca fiind un astfel de “fake” , o vanzoleală televizată meniytă să stărnească panică și să dea peste cap planeta. Ei vin cu argumente “solide”, precum că “o epidemie de gripă banală face mai multe ravagii anual, doar ca nimeni nu a vorbit până acum de ele, la televizor”. Sigur există un substrat – probabil economico-financiar – al acestei pandemii – susțin amatorii de astfel de “scenarii”.
Dar coronavirusul ne va scutura copios și ne va trezi din această nepăsare, mobilizandu-ne acele instincte care au ajutat omenirea să supraviețuiască și în alte situații similare. O să râdeți, dar chiar și devalizarea rafturilor cu hârtie igienică face parte din aceste instincte primare! La fel și renunțarea la risipă și dramuirea mult mai inteligentă a resurselor. Solidaritatea? Da, si despre ea vom începe să vorbim altfel. Știința de a nu ne pierde cu firea? – desigur, și aceasta va începe să aibă o altă greutate. Prudența? – sută la sută se va instala în instinctele noastre de zi cu zi, devenind salvatoare în situsații similare viitoare.
E posibil ca acest coronavirus blestemat să-i mai tempereze puțin și pe politicienii inflamați. Cu alte cuvinte, se va demonstra, în aceste zile, valoarea reală a fiecăruia. Coronavirusul va arăta care sunt, de fapt, prioritățile pentru popoarele lor. Dacă le pasă de ele. Virusul ucigaș va demonstra stabilitatea sistemelor și forta de mobilizare și organizare a popoarelor.
Să luăm, spre exemplu, știința și medicina. În vremurile liniștite, ele funcționează de la sine, mai bine sau mai rău, nimeni nu-și pierde timpul acordându-le atenție. Câte aparate de ventilație există în spitale, cate salopete de protecție, câte ambulanțe și câte cadre medicale, toate acestea reprezintă – în vremurile obișnuite – doar o problemă locală, a unităților sanitare respective. Iată însă cum coronavirusul a adus aceste probleme în vizorul tuturor.
Sper din toată inima să ieșim cu bine din această complicată încercare și să folosim toată această perioadă ca pe una a “deșteptării” naționale și individuale. Căci dacă vom alege să trăim înțelept, avem toate șansele ca acest episod să nu se mai repete.
Așadar, sănătate și întelepciune vouă, tuturor!
Comentează