…Astăzi avem o dimineață profund…” europeană”! Vom merge să vizităm Schengen, 
acel loc istoric de care se leagă importantul tratat semnat la 14 iunie 1985, prin care Belgia, Franța, Germania , Luxemburg și Olanda, au convenit să renunțe treptat la controlul de la frontierele comune și să introducă libera circulație pentru toți cetățenii statelor membre semnatare, dar și ale celor aderate pe parcurs.
Astăzi avem “șofer de lux”: ne însoțește însuși Ambasadorul României la Luxemburg! Lilian Zamfiroiu s-a sculat cu noaptea-n cap pentru ca, înainte de a-și începe programul de la Ambasadă, să ne fie tovarăș de drum, în prima parte a programului nostru pe ziua de azi. De fapt, prezența lui Lilian este una pe deplin motivată : vrea să ne arate personal cei 28 de frasini, dăruiți Luxemburgului de către statul român, în aprilie 2005, și plantați la intrarea în orăselul Schengen pentru a marca semnarea tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană. Cu alte cuvinte, avem parte de o dublă semnificație a locului pe care-l vom vizita astăzi!
Mașina cu număr de corp diplomatic parchează pe malul unui ocean de verdeață. “-Aceștia sunt!” – ne indică Excelența sa, șirul de frasini care se întinde pe câteva zeci de metri în fața noastră. Frasinii sunt deja bine-crescuți, privești către vârful lor cu capul dat pe spate, dovadă că destule aniversări s-au scurs, de la mutarea lor, din pământul românesc în cel luxemburghez.
Hotărâm ca interviul pe care oricum îl plănuiam cu dl. Ambasador, să aiba loc chiar aici. Urăsc interviurile oficiale, întâmplate în birouri somptuoase, care le impun interlocutorilor nu numai obligatoria împachetare în costum cu cravată,dar și o atitudine constipată, la pachet cu o limbă de lemn de toată frumusețea. Domnul Ambasador are un sacou deschis la culoare, cămașa descheiată la gât și… îl liniștesc că “nu-i nimic că și-a lăsat cravata acasă, e mult mai bine așa! “. Alegem lca decor” plăcuța aurie, care istorisește trilingv povestea celor 28 de frasini. Marian pornește camera și, într-un limbaj relaxat , propriu tuturor liderilor care au avut șansa să facă ucenicie în presă, Lilian Zamfiroiu răspunde pe larg unicei mele întrebări : “-De ce este atât de important să dezvolți relațiile de colaborare cu o țară atât de mică, precum Luxemburgul?” …Îmi felicit , în gând, la final, interlocutorul pentru răspunsul concis, la obiect și interesant formulat. ( În paranteză fie spus, jubilez, ori de câte ori primesc, la întrebările mele, raspunsuri precise și frumos alcătuite, care să mă scutească de a folosi “foarfecele”, la montaj).
La drum, asadar, către Schengen! La intrarea în localitate, tot domnul Ambasador ne vinde un pont : “- Hai să te fotografiez în spatele placuței care atestă intrarea în oraș! Astfel te vei putea lăuda, în fața colegilor, că tu…ai intrat deja în Schengen! “. Îi cumpăr ideea cu două zâmbete și…traducem în faptă sugestia prețiosului nostru ghid. Cer răgaz un minut și încarc fotografia pe Facebook!
Ne suim în mașină și numai bine ce pornim, ca, iată, oprim în fața unei clădiri nu tocmai mari, cu o arhitectură sobră, tipică oraselor germane, unde suntem dați în grija doamnei Martina Kneip, managerul Muzeului European. Mașina Ambasadei se pierde în zare, iar noi…in Muzeu!
Vizitarea acestuia începe…de afară! Puzderie de simboluri ale Uniunii Europene si ale Tratatului de la Schengen îi oferă lui Marian tot atâtea imagini de neratat, pentru camera de filmat : steagurile UE fluturand profilate pe un cer deloc
prietenos astăzi, două fragmente uriașe din istoricul Zid al Berlinului, ca un remember al unei epoci pe care o dorim îngropată, odată pentru totdeauna, apoi șirul de panouri, expunând fotografii istorice supradimensionate, de la evenimentele memorabile din viața Uniunii Europene. Si, în primul rând, monumentele aparținând diverșilor artiști plastici și care marchează locul în care, acum 33 de ani, pe nava “Princesse Marie-Astrid” ce naviga pe râul Mozela, la o distanță oarecum egală între Franța, Germania și Luxemburg, s-a semnat un document ce avea să devină unul dintre cele mai importante ale secolului.
Dar… unde este “Marie-Astrid”?!? – o întreb pe amabila Martina. Ooops, nava nu mai 
este! A fost vândută Germaniei, iar acum navighează bine-mersi pe râurile țării vecine, plimbând de colo-colo turiști din întreaga lume…Ni se propune totuși o variantă de “Princesse Marie-Astrid”: o machetă perfectă, expusă în interiorul Muzeului, laolaltă cu alte documente și obiecte legate de istoricul eveniment de la Schengen. Așadar, în interiorul Muzeului European, într-un spațiu modern și bine sistematizat, se derulează vizual istoria semnării Tratatului : fotografiile și biografiile personalităților prezente la eveniment, ba chiar tratatul însuși, cu semnăturile acestora, apoi instantanee ce surprind momentul crucial al semnării, informații privind însemnătatea acesteia.
Modul de prezentare este unul propriu anului 2018, incitant, interactiv, ceea ce face ca Muzeul să devină atragător chiar și pentru tânara generație. O spun, trăgând cu ochiul la un grup de puști ce călăresc, ciorchine, vitrinele, ascultând cu ochii mari explicațiile unui adult… Îi fac semn lui Marian să nu rateze mini-expoziția cu caschetele foștilor vameși din diferitele țări, actuale membre ale spațiului Schengen și nici expoziția de pașapoarte cu înscrisuri în diverse limbi, documente devenite “piese de muzeu” pentru toți cetățenii UE, care pot călători acum liberi, în spațiul Uniunii.
O mentiune importantă: cochetul muzeu se află pe strada Robert Goebbels, denumită astfel pentru ca nimei să nu cuteze să uite numele fost ministru de externe al Luxemburgului, cel care a prezidat grupul ministerial Schengen, semnatarul vestitului tratat.
…Mai fac o fotografie cu Monumentul celor trei coloane ( da, ați ghicit: se referă la cei trei semnatari ai Tratatului de la Schengen – BeNeLux fiind considerate 3 în 1! ) , după care îi strângem mâna tovărășește Martinei Kneip , lasându-ne luați în primire de Nathalie, drăgălașa ghidă , pe vesta căreia stă scris “ Luxembourg Regional Tourist Office Miselerland”…
Călătorie realizată cu sprijinul M.A.E., al Ambasadei Romaniei la Luxemburg si al “Luxembourg for Tourism” ( www.visitluxembourg.com)
Mulțumim pentru ajutor Companiei Paralela 45
Comentează