Atunci când e vorba de bani, omul hapsân intra automat în trepidații si devine brusc inventiv. Ar face totul ca să-i obțină. Nu întamplător a apărut și vorba aia cu „totul până la bani”.Din cauza banilor oamenii au fost in stare să rupă relații de-o viață…un împrumut nereturnat la timp, o „țeapă”, și totul s-a dus de râpă.
Zilele trecute iar am avut parte de o scenă demnă de filmele cu Mr. Bean. Și asta prin intermediul unuia dintre băieții mei, pus pe șotii. Ce credeți că s-a gândit el sa facă cu o imitație a unei bancnote de 100 de euro? Din acelea, xeroxate color, pe care le primim sub formă de suveniruri, de la diverse cunoștințe. O farsă, pentru a testa cât de cinstiți sunt oamenii zilelor noastre.
Și unde credeți că s-a găsit să facă acest mic experiment? Nici mai mult nici mai puțin, decât într-unul din Mall-urile bucureștene, unde ai oarecum „pretenția” că întâlnești un anumit gen de oameni, situat peste medie…
Așa stând lucrurile, băiatul meu s-a prefăcut că a scăpat din neatenție o sută de euro din portmoneu, după care și-a continuat drumul nestingherit, până într-un colț de unde putea urmări ce se întâmplă.
O tânară din spatele lui cu ochi de vultur a sesizat imediat suta de euro, și cu o mișcare ageră, a pus talpa pe ea. După care a scos imediat telefonul mobil și s-a prefăcut ca vorbește... Neputând să stea prea mult pe loc cu telefonul în mână, personajul respectiv a început să se deplaseze lent, târând piciorul, ca și când ar fi avut o problemă de locomoție. Singura și cea mai importantă problemă a ei era să nu se rupăbancnota de o sută de euro.
N-a mai rezistat mult și, bineînțeles, s-a aplecat, a înșfăcat bancnota și s-a făcut nevăzută. Evident că nu i-a trecut prin cap că ar fi o farsă. Ea a văzut un tânăr mulatru căruia i-a scăpat o bancnotă în valută, și a crezut că a dat norocul peste ea. Și-o fi imaginat cum un student, în forfota sărbătorilor, cu buzunarele doldora de euro, a scăpat niște bani prin Mall, din neatenție. Cadou de la „Moșul” pentru dumneaei...
Păcat că nu i-am văzut fața ulterior când a „cercetat” mai bine bancnota. Cât chin, ce teatru, ce emoții, doar pentru o bancnotă pe care spera să și-o însușească așa de ușor…
Poate că și-o pune în vitrină, să–și aducă aminte că și oamenii necinstiți iau țepe la rândul lor.
Cu aceasta ocazie s-a lămurit și fiul meu, o dată în plus, cât de „cinstiți” sunt unii oameni. Dar și cât de buni actori pot fi în viața de zi cu zi…
Comentează