Că sunt o călătoare înrăită, știți deja. Că nu pot sta o clipă locului – e desprins din ADN-ul meu – iarăși un lucru cunoscut. Cum cunoscută este și curiozitatea mea proverbială. Iar meseria de jurnalist mă îmbracă perfect!
Ceea ce nu știți însă, este că am găsit și pe la noi – și nu numai în Orientul îndepartat, nordul Africii, cele două Americi, ungherele ascunse ale bătrânului nostru continent – locuri la fel de frumoase și am trăit experiențe la fel de inedite. Caci, știți la fel de bine, că INEDITUL este targetul meu, ca și călătoare! Tot ceea ce e atipic, ieșit din comun, extravagant și original, e făcut special pentru mine!
Uite-așa m-a adus intuiția și navigatul pe mările internetului, la FERMA DACILOR, la o oră distanță de Capitală, într-o zi în care arșița topea mercurul termometrelor, iar pe mine mă topea dorul de ducă, de colindat.
Un drum accidentat, cum sunt mai toate drumurile mioritice care-i bagă în boale pe călători, m-a însoțit, prăfuit, până la indicatorul rustic ce mă anunța că intru pe un teritoriu desprins dintr-o poveste de demult. Citisem undeva că harta paleogeografică a mării Sarmatice – formată acum zeci de milioane de ani înaintea erei noastre, 
includea în granițele sale preistorice și dealurile Fermei Dacilor. Și am mai citit că, la Năeni-Fințești ( la o aruncătură de băț de Capitală) , se află un sit arheologic ce cuprinde două așezări traco-dacice, dintre care una fortificată. Și iată că s-a găsit un întreprinzător creativ, care a transformat istoria în afacere. O afacere care să-i aducă și lui venituri ( că doar de aceea e întreprinzător!) , dar și clienților săi – multumire maximă! Adică, un soi de afacere “win-win”.
Și uite-așa a luat naștere FERMA DACILOR, 40 ha de văi și dealuri mângâiate de razele blânde ale soarelui, oferite turiștilor ca un loc în care să se simtă precum dacii de odinioară : să locuiască în colibe dacice,construite cu metode și materiale tradiționale, să facă ospețe după regulile de atunci, să aibă pe mese mâncăruri tradiționale. Ce li se oferă, concret, celor care poposesc – premeditat sau nu – pe aceste meleaguri? Desprind câteva rânduri de pe site-ul locației : “…privilegiul de-a tăvăli in dulceață de ardei iuți niste coaste fierte-n bere, direct pe blatul mesei cioplit în piatra cu inserții cochilifere, extrasă de pe fundul mării Sarmatice – secată acum câteva milioane de ani” …Oare poate exista o mai apetisantă invitație? 
Ferma Dacilor a prins contur acum 8 ani, gândită fiind ca un proiect de și pentru familie. Cu timpul, la ospețele organizate de gazde au ajuns să participe peste 150 de ..”daci” – o familie imensa adică, care a generat și spațiile adiacente : 21 de odăi, 4 căsuțe suspendate și 4 colibe dacice, 6 cabane padure și 10 Locuri de campare și parcare pentru mașini si autorulote.
Natura care inundă retina oriunde ți-ai îndrepta privirea, aromele ce vin dinspre bucătărie, amestecate cu cele ale fânului proaspăt cosit, amestecat cu sălbaticele flori de câmp, starea de vacanță, care se îmbină atât de bine cu miresmele trecutului îndepărtat – iată doar câteva din elementele care m-au facut ca, odată ajunsa acasă, să clasez si aceasta nouă amintire în colecția celor mai pitorești. Și asta și datorită unei făpturi de o frumusețe rară ( am numit-o aici pe Adelina Ilie, frumoasa dacă, ce administrează cu o elegantă măiestrie locația inedită), care mi-a fost gazdă. 
E cool să te strecori într-o Mașină a Timpului, nu-i așa? Seteaz-o pe “Ferma Dacilor” și apasă pe buton! Nu vei regreta, de vei ajunge acolo! 😉
Comentează