Cracovia de poveste. Episodul 9: La pas, prin Cartierul Evreiesc

Dacă tot v-am invitat, în episodul de ieri, să vizitați Fabrica lui Schindler și am făcut referire la celebrul film al genialului regizor Roman Polanski, aflați că “Lista lui Schindler” a fost filmată, în 1993, în Kazimierz, alias “Cartierul evreiesc” din Cracovia. Și asta în pofida faptului că, de fapt, nici ghetoul și nici vestita fabrică a industriașului german, nu se aflau aici, ci undeva, mult mai la sud.

Ce este, așadar, Kazimierz? Ghida noastră, pe care – culmea! o cheamă Anna Kazimierczak , ne vorbește despre cartierul pe caldarâmul căruia pășim, în ritm susținut, încercând să ne încălzim, prin mișcare. Afară, temperatura a coborât sub zero grade, iar Anna încearcă să ne convingă – într-o românească perfectă (a studiat Limba Română chiar aici, la Universitatea din Cracovia!) că ei nu îi este deloc frig, deși poartă o fustă înfoiată din voal si pantofiori primavăratici. O credem, deși dinții ne clănțăne, la fel ca și pixul aproape degerat, cu care notez, înfrigurată, informațiile pe care ni le dă blonda noastră ghidă, alocată nouă de Primăria Cracovia.

Kazimierz este, așadar, un district al Cracoviei, situat la sud-est de Cetatea Wawel. Numele îi vine de la Cazimir cel Mare, cel care l-a și înființat, în 1335, pe o insulă de pe Fluviul Vistula. Până la declanșarea celui de-al doilea război mondial și a Holocaustului, cartierul era locuit de evrei. 68.000 numărau aceștia, ceea ce însemna un procent considerabil din cei 250.000 de locuitori ai Cracoviei. În Kazimierz trăiau, pe atunci, numeroși comercianti, meșteșugari, artiști, cu timpul aceste locuri devenind un soi de centru al intelectualilor polonezi evrei.

N-au avut însă viață prea ușoară evreii din Cracovia. Atrocitățile la care au fost supusi, de-a lungul istoriei, au culminat cu ororile celui de-al doilea război mondial. Naziștii au ocupat orașul , iar la sud de Kazimierz, pe malul celălalt al Vistulei, in districtul Podgorze, în zona în care funcționa și Fabrica lui Schindler, a fost înființat un ghetou, care le-a devenit “casă” evreilor polonezi. (apropo, însuși celebrul regizor Roman Polanski a fost, pentru o vreme, “locatar” al ghetoului cracovian…

Puțini evrei polonezi au supraviețuit însă războiului, marea lor majoritate pierind în lagărele de concentrare naziste. Anna ne vorbește despre viața din ghetou și mai ales despre cutremurătoare scene de după razboi, din acea perioadă când supraviețuitorii încercau să-și reînoade firul vieții…Cum este , bunăoară, să te reîntorci, după ani petrecuți în ghetou, la locuința ta din oraș, să bați la ușa casei tale și…să-ti deschidă un chip necunoscut : noul stăpân al casei. Apoi să intri, să-ți recunoști camerele, mobila, lustrele, covoarele, vitrina, care toate, acum,…. le aparțin unor necunoscuți?..

Visându-se, până în ultima clipă, învingători, nemții doreau ca, după terminarea războiului, să înființeze, la Kazimierz, un soi de “muzeu al rasei dispărute”. Din acest motiv, cartierul nu a fost distrus, structura sa păstrându-se intactă. Turiștii de astăzi ai planetei pășesc pe caldarâmul Cartierului evreiesc, admirând clădirile istorice, sinagogile. Muzeele sunt aici, la tot pasul. Bunăoară, în cladirea Primăriei a fost amenajată o expoziție etnografică, iar vechiul depou de tramvaie este astăzi Muzeul tehnic.

Restaurarea și renovarea Cartierului evreiesc au devenit una din prioritățile Municipalității. În dorința de a recrea atmosfera de odinioară a acestor locuri, ruinele au fost transformate în restaurante, cafenele și berării, în librării si galerii de artă, ba chiar și într-un frumos Centru Cultural Evreiesc.

…Iată-ne pășind acum pe strada Sheroka; ghida ne-o prezintă ca fiind unica stradă din lume pe care au fost înălțate nici mai mult, nici mai puțin decât 4 sinagogi (doar trei au mai rămas, până în zilele noastre). Anna ne atrage atenția asupra celor două anticariate, care au rezistat vicisitudinilor timpului și se păstrează până astăzi, zona fiind cândva renumită pentru numărul foarte mare de astfel de anticariate. Iată și căsuța modestă în care s-a născut vestita Helena Rubinstein – cea care a pus pe picioare un adevărat imperiu al cosmeticelor… Poveștile Annei sunt fascinante, ca de altfel și cartierul prin care pășim, necontenind să fotografiem, în stânga și-n dreapta, locurile Prezentului îmbibat de istorie…

Am notat, la final, și că, printre numeroasele evenimente ce se desfășoară anual la Kazimierz, se numără și Festivalul cultural evreiesc, care se organizează, an de an, încă din 1988.