banner marshal garden
Bombănelile Marinei Editoriale

Așa tânără și deja…”mamaie”!

 

Mărturisesc că le admir și le iubesc pe femeile care reușesc să-și păstreze tinerețea veșnică, cel puțin în spirit. Pofta de viață pe care-o afișează, înverșunarea cu care se încăpățânează să vadă doar jumătățile pline ale paharelor, dorința de a fi mereu în pas cu tot ceea ce este nou și modern, felul firesc, natural, în care se comportă în anturaje uneori și cu 20 de ani mai tinere decât ele, toate acestea m-au fascinat dintotdeauna. Să nu mă judecați, dacă uneori încerc să le semăn!

În viața mea și mai ales în meseria mea, am avut parte de destule astfel de exemple. Mă refer la acele femei, pentru care anul nașterii devine o formalitate, ridurile – simple accidente la coliziunea cu neiertătorul vehicol al Timpului, iar prejudecățile și invidiile celor din jur – motive în plus să fie așa cum sunt.
Dar am întâlnit și femei tinere, gata bătrâne. Genul „mamaie” este prezent la tot pasul. Deși nu au parcurs decât de 4-5 decenii din mosorul existenței, ele sunt deja obosite de atâta povară a vieții, și nu pentru că aceasta le-ar fi obosit ( unele nici măcar nu au de ce să se plângă!) ci pentru că așa sunt ele : s-au născut gata bătrâne. Cu șuncile pe șolduri. Cu talia cât butoiul. Cu chipuri angelice ( cel puțin așa se cred ele!), ale căror rotunjimi rubensiene le subliniază și mai mult atașându-le coafuri blonde, potrivite precum nucile în pereți. Și parcă pentru a sublinia și mai mult categoria „mamăi” în care s-au autoîncadrat presupun involuntar, mai fac și pe înțeleptele. Își caută acțiuni și anturaje selecte, spre a părea mai deștepte decât le-a lăsat natura, postează în draci pe Facebook fotografii „importante” despre marile lor izbânzi, ridicol de mărunte în fapt, luptându-se să iasă din ucigătorul anonimat și uitând să mai fie ele însele. Uitând de faptul că vârsta le mai îngăduie, ba chiar le îndeamnă, să mai fie oleacă tinere, să se bucure de viață, să țopăie, să se dea cu rolele, să se îmbrace, când e cazul, chiar și în pantaloni scurți ( dar numai după o obligatorie cură de slăbire!), să fie pozitive, să nu se lase măcinate de uri și invidii, să-și găsească parteneri care să li se asorteze, nu să se complacă, în chip de pretinse gospodine, alături de bărbați care nu mai sunt demult ai lor..

Dar ele nu au timp să ia taurii de coarne, pentru că sunt prea ocupate să le pizmuiască pe celelalte, pe femeile fără vârstă, care le dau însă clasă și prin fizic, și prin spirit, și prin larghețea sufletească, prin toleranță, generozitate și puterea de a iubi.

Și pentru că singurul mărunt avantaj pe care sunt capabile să și-l atribuie, în raport cu primele, îl reprezintă numărul anilor din buletin ( performanță pentru care nu au, de fapt, niciun merit!) tinerelele „mamăi” își primesc, din partea primelor, ciupitura supremă, înmagazinată într-o simplă dar adâncă întrebare : ” eu ca tine am fost, dar tu ca mine …oare vei fi vreodată?…”

Femei de 10 pe Facebook