A ajuns un fel de gimnastică zilnică de înviorare, datul jos de pe dulap al valizei LAMONZA. O fac cu plăcere , alimentată probabil și de lips de perspectivă, privind viitoarele călătorii. Așa că…mă
hrănesc din amintirile celor vechi, iar Lamonza este depozitarul nesfârșit al unor astfel de amintiri. Maldărul de poze de peste tot sunt mărturia feluritelor drumuri prin lume pe care le-a făcut valiza mea, și eu pe lângă ea.
Astăzi mi-a venit chef de un pahar de vin de Porto, așa că am 
rememorat cu plăcere o călătorie mai veche la Lisabona, pe mal de ocean, la capăt de lume. Și am ales, dintre amintiri, pe cea a vizitei la vestita Statuie a lui Hristos – Cristo-Rei , cum îi spun portughezii, și care străjuiește orașul de la înălțimea la care a comandat-o Patriarhul Cardinal de Lisabona, cu peste 60 de ani în urmă, dupa ce a vizitat Brazilia și i-a căzut cu tronc statuia Hristos Mântuitorul din Rio de Janeiro. Statuia gigant din ciment a fost ridicata pentru a simboliza recunostinta portughezilor pentru faptul că au fost feriți de efectele celui de-al doilea război mondial.Construcţia monumentului a început in 1949 si a fost inaugurată zece ani mai târziu aducându-se pentru acest eveniment statuia făcătoare de minuni, de la Fatima.
Iată câteva date tehnice, după care știu că se dau în vânt oamenii preciși, dornici de detalii : Monumentul a fost ridicat pe un vârf de stâncă izolată, la 133 de metri deasupra marii, mai precis pe malul stang al raului Tejo. 
Monumentul constă dintr-un postament cu forma unui trapez, având numai el 82 de metri inălțime. Cele patru arcuri susțin o platforma plata, pe care se înalță, preț de 28 de metri, statuia proiectata de sculptorul Francisco Franco de Sousa. Cele patru arcuri ale piedestalului sunt orientate spre cele patru vânturi, iar statuia în sine formeaza o cruce, deschizându-și brațele catre oras, într-o duioasă îmbrățișare.
Un ascensor salvator mă ridică până la baza statuii, unde mă alătur sutelor de turiști din întreaga lume, veniți sa imortalizeze, de la cei 82 de metri înălțime, orașul Lisabona, raul Tejo si podul 25 de Abril. Podul 25 Aprilie a fost construit in anul 1966, în timpul guvernării dictatorului Salazar, al cărui nume l-a purtat până in 1974. El leagă Lisabona de peninsula Setubal şi este adesea comparat cu Golden Gate din San Francisco. Are 6 benzi de circulaţie pentru maşini ( le-am probat și eu, în drumul meu spre Statuie!) şi două linii de cale ferată, acestea din urmă au fost adăugate in 1999.
Vederea este superbă și sper ca poza atașată să transmită încântarea care pune stăpânire pe mine… La ieșire, îmi cumpăr, de la Magazinul de suveniruri, un “Cristo Rei” în miniatură, care a ajuns, cum e și firesc, …unde anume?!? Ați ghicit! Într-unul din buzunarele valizei Lamonza!
Rubrică oferită de LAMONZA : https://www.lamonza.ro/
Comentează