Amintiri din valiza LAMONZA Călătorii

Amintiri din valiza LAMONZA. Episodul 54. La Lisabona, prin muzeul…ce-mi poartă numele! 

 

Știați că, prin valiza care mă însoțește prin toate călătoriile – draga mea LAMONZA ( care acum a fost cazată, pe termen nelimitat, pe șifonier!)  rătăcesc amintiri legate de …numele meu?!?
Nu vă mirați! În destule colțuri de lume – cele care se învecinează cu întinderi nesfârșite de ape – există câte un Muzeu al…Marinei! Niciodată nu am ratat ocazia de a le vizita și, obligatoriu, de a ma fotografia șmecherește în fața frontispiciului care-mi conținea numele!

Mă aflu, așadar, la Lisabona – un colțișor de rai, într-o Portugalie care împinge cel mai puternic spre Apus bătrânul nostru continent. Vecinătatea ocranului i-a transformat, se știe, pe portughezi într-unii din cei mai înverșunați navigatori prin lume, descoperitori de tărâmuri necunoscute, nume rămase în cărțile de istorie ale tuturor pământenilor,  nu numai în cele ale portughezilor.
De altfel, o hartă uriașă plasată chiar la intrarea în principalul muzeu din Lisabona, te impresionează din capul locului, trasând , peste mările și oceanele lumii, un păienjeniș de trasee, ce indică marile călătorii săvârșite de navigatorii portughezi.

Iată-mă-s cutreierând, așadar,   Muzeul Marinei din capitala Portugaliei. Edilii l-au plasat în aceeași clădire impozantă a celebrei  Mănăstiri Jeronimos, pe care o împarte “frățește” cu Muzeul de arheologie. Numitorul comun – cel al istoriei – face ca turiștii împătimiți de cunoașterea trecutului, să se bucure că pot vizita “la pachet” două muzee celebre.

Care este misiunea primului?

Aceea de a păstra vie amintirea marilor realizări navale ale Portugaliei, începând cu epoca marilor descoperiri geografice și până în prezent. …Îmi fac o poză năstrușnică , opintindu-mă din răsputeri într-o ancoră uriașă, dupa care zăbovesc câteva ore bune studiind – la grămadă sau pe rând – cele numai…. 17000 (!!!)  de piese ale muzeului: machete de nave, hărţi vechi, ambarcaţiuni, instrumente de navigat, hărţi maritime, picturi , ba chiar şi  descoperiri arheologice.

Pâlcurile de turiști îmi indică clar care sunt “punctele” de top ale Muzeului. Bunăoară,   globul terestru conceput de Willem Jansz Blaeu (şi care datează din 1645!!) apoi istoricul Santa Cruz – primul hidroavion care a traversat Oceanul Atlantic în 1922! , admir apoi, la unison cu vizitatori ce răsucesc diferite limbi ale pământului,  cabina de pe iahtul Reginei Amelia –  concepută şi construită pentru oaspeţi regali şi, în fine,  la statuia de lemn al Arhanghelului Raphael despre care se spune că a fost purtată pe nava lui Vasco da Gama în drumul său către India. Nu ratez nici faimoasa și cea mai mare din lume  colecţie de astrolabi (astrolabul este un vechi instrument astronomic de observare), apoi colecţia de obiecte de ceramică din Asia, o armură japoneză (care datează din secolul al XV-lea) şi, în fine,  două barje regale
ceremoniale,  ce datează din secolul al XVIII-lea.

Istoria muzeului merge înapoi până în anul 1863, când Regele Luis I a început să pună pe picioare o colecţie de articole legate de domeniul navigaţiei. Această colecţie iniţială a fost îmbogăţită în cursul timpului, în cele din urmă ducând la fondarea Muzeului Maritim. Al Marinei, adică! Iar el şi-a deschis porţile în 1963 …deci este , oarecum, contemporan cu mine! 😉

Rubrică oferită de LAMONZA : https://www.lamonza.ro/ 

Uscatoare rufe