Mi s-a făcut de o amintire ..”științifică”. Una așa…mai doctă, care să ne pună pe gânduri. Unde s-o găsesc? Din nou, în aceeași valiză LAMONZA, cea care m-a urmat si în călătoria mea la Varșovia! …Acolo am vizitat unul dintre cele mai spectaculoase muzee de știință din Europa. Despre el va fi vorba astăzi.
… N-ar trebui niciodată să fim mulțumiți cu speculațiile și să neglijăm rațiunea” – spunea, cu câteva secole în urmă, unul din reprezentanții de frunte ai știintei. Despre cine e vorba? Despre Nicolaus Copernic! Cine n-a auzit de el? Istoria i-a păstrat numele ca fiind al unui vestit astronom, cosmolog, matematician, economist, preot și prelat istoric, responsabil pentru apariția teoriei heliocentrice a Sistemului Solar. Probabil vă mai amintiți, de la școală, că teoria cu pricina așeza Soarele in centrul Sistemului Solar, planetele fiind cele care, potrivit studiilor lui Copernic, se roteau în jurul astrului tutelar.
Și chiar dacă există încă controverse privind originea faimosului om de știință ( unii îl consideră german!) , polonezii sunt foarte mândri de strămoșul lor ințelept. Este și unul din motivele pentru care spectaculosul Muzeu al științei din Varșovia (sau “Centrul științific”, cum îl veți găsi în broșuri și pe site-urile turistice) îi poartă numele.
Pe malul Vistulei, o construcție impresionantă înghite, la orele dimineții de weekend în care ne aflăm, pâlcuri întregi de părinți si copii. Este Centrul științific Copernicus. Are deja un deceniu de viață, însă varșovienii nu se satură să-l viziteze periodic, introducându-și odraslele în universul fabulos al științei. Suprafața clădirii depăseste 20.000 de metri pătrați, dar nu acesta este motivul pentru care vizitatorii petrec aici uneori câte o zi întreagă, ci cele peste 450 de puncte de atracție ale sale, toate pornind de la legile după care funcționează lumea în care trăim.
…Colind întinderea nesfârșită, fascinată precum un copil pătruns într-o lume a poveștilor. De fapt, în jurul meu chiar mișună o mulțime de prichindei, cărora părinții le explică diferitele mașinării, menite să ilustreze într-un mod cât se poate de ingenios și pe înțelesul tuturor, cum funționează legile fizicii, legile chimiei, legile Universului.
Obiectivul pentru care a fost construit Centrul îl reprezintă popularizarea stiințelor. Dar nu la modul arid, în care se face acest lucru în școli, ci la modul cât se poate de interactiv, prin intermediul demonstrațiilor și experimentelor la fața locului.
Privind ciorchinele de vizitatori, adunați în jurul fiecărui mini-obiectiv, nu pot să nu mă întreb, de fapt, cine se bucură mai tare de “găselnițele” edililor muzeului ? Căci la fel de fascinați îmi par a fi și cei mari, si cei mici, de multe ori conlucrând, în familie, pentru a descoperi cum funcționează o anume instalație, sau ce efecte se obțin, dacă acționezi o anume masinărie.
Răspund și eu, amuzată, câtorva astfel de “provocări”. Fac, bunăoară, o demonstrație privind resorturile care stau la baza plutirii baloanelor: acționez, in mod repetat si cu viteză din ce în ce mai mare, un buton de pe un panou. Temperatura ascunsă în pântecele aparatului cu pricina crește (lucru indicat de schimbarea coloritului unor leduri la vedere). Când acestea devin roșii – semn că s-a atins o anume temperatură, balonul uriaș, colorat în alb și roșu și aflat, undeva, în fața mea, prinde a se înălța spre tavan.
…..Am părăsit muzeul după vreo două ore, în care am îmbinat armonios sarcinile jurnalistice cu amuzamentul personal, reamintindu-mi, în tot acest timp, de lucruri învățate prin școala generală, dar care, iată, prezentate în acest fel inedit, se rețin , cu siguranță, mult mai temeinic decât le-am memorat cândva, mecanic, din manualele atât de plicticoase, uneori.
Foto : Daniela Grigore
Rubrică oferită de LAMONZA : https://www.lamonza.ro/
Comentează