Amintiri din valiza LAMONZA Călătorii

Amintiri din valiza LAMONZA. Episodul 239. „La noi la Brăila, la tanti Elvira” 

 

În ultima vreme, valiza mea Lamonza nu mai adapostește numai amintiri din depărtări. Pandemia mi-a arestat libertatea de mișcare si m-a condamnat la învârteli “în jurul casei”. Deși “a condamna” nu este verbul cel mai feticit , pentru ca și aici, “în jurul casei”, găsesc mereu locuri inedite, cu povești numai bune să mă lase cu gura căscată! 

In vara aceasta, la Brăila, bunul meu prieten Costel Pătrășcan, unul dintre cei mai inspirați caricaturiști ai Romaniei de astăzi, m-a luat de mână și mi-a arătat orașul său. Iar imaginile mi le-a însoțit cu povești pe măsură, convingandu-mă definitiv că este mu numai un bun mânuitor al penelului, ci și un “ghid” plin de har. 

Unul  din locurile cele mai inedite mi-a părut “Strada neagră”. Aparent, o stradă oarecare, cu un nume ușor sumbru și case la limita paraginii. Povestea străzii este însă una fascinantă. Mai ales pentru cei ce au auzit de …tanti Elvira, un nume binecunoscut în orașul de altădată…Brăila interbelică, unul dintre cele mai mari porturi la Dunăre din România, a adăpostit peste 80 de bordeluri în Centrul Vechi şi în zona portuară, acolo unde se afla şi spelunca matroanei Elvira din cântecul dedicat acesteia.

Clădirile care altădată erau cuiburile prostituatelor au devenit ruine, iar bordelul lui tanti Elvira, aflat în port, a fost demolat. Paşa”, „Sonia”, „Chiva” sau „Rozmănica” – sunt doar câteva din „numele de scenă” folosite de prostituatele care, în anii 1936-1937, bântuiau prin casele de toleranţă.

Puţini brăileni mai ştiu astăzi versurile cântecului respectiv şi, şi mai puţini, cunosc faptul că, la Brăila, la Arhivele Naţionale, se mai păstrează şi astăzi un Registru al prostituatelor, un document în care Poliţia le-a luat în evidenţă pe toate damele de companie din perioada 1927- 1948.

În Brăila  acelor  vremi, lucrau în case de toleranţă circa 500 de dame de companie. Acum, abia dacă le numeri pe degetele de la ambele mâini.

Despre frumuseţea Chirei Chiralina sau despre bordelurile preferate ale lui Terente, a auzit toată lumea. „Damele de companie” îşi făceau veacul prin Hotelurile Regal, Bristol- astăzi ruină, Splendid, Carpaţi sau Hanul Roşu.

În port se afla şi „Tanti Elvira”. “Documentele vremurilor  spun că multe dintre casele de toleranţă se aflau pe această Stradă Neagră a Brăilei, unul din locurile pe care brăilenii, oameni cu scaun la cap le ocoleau.

Pe strada Roşie,bunaoară,  se spune că erau cele mai urâte femei, motiv pentru care felinarele rămâneau aprinse toată noaptea, in schimb pe strada Neagră se stingeau repede, “decuseară”, fiindcă femeile erau “grase şi roşii în obraji”. Liniştea nopţii era spartă doar de “chiotele muşteriilor”.

Se mai spune că tanti Elvira primea clienţi dintre cei mai “săraci”, fetele îi serveau, însă aceia care nu plăteau erau pocniţi, la ieşire, cu ţucalul plin, de nu le mai trebuia, altădată, să se zgârcească.

…Frumos povestește Costel Pătrășcan, iar imaginația îmi zboară către acele vremi, drept care mă grăbesc să-mi fac cât mai multe fotografii in locurile încărcate de povești, până să nu apuce Prezentul să înlocuiască dărăpănăturile cu clădiri oacheșe , din oțel și sticlă…

Rubrică oferită de LAMONZA : https://www.lamonza.ro/