De multe ori, ba chiar frecvent, se întîmplă ca inițiative care ar aparține, în mod firesc, Statului, când ele nu se întâmplă dar sunt necesare, să ajungă să fie realizate de persoane private, pasionate de istorie, cultură și turism de calitate. Cel mai recent și complex exemplu vizitat este chiar Muzeul Dracula, deschis în vecinătatea Cetății Poenari, Comuna Arefu, Județul Argeș unde Vlad Țepeș este, în sfârșit povestit publicului interesat de viața lui spectaculoasă. Stăm astăzi de vorbă chiar cu fondatorul Muzeului Dracula, domnul Cosmin Stanciu.
Cristina Moldovan: – Ați crescut lângă Cetatea Poenari, una dintre importantele reședințe ale Voievodului Vlad Țepeș. Ce vă amintiți din copilăria dumneavoastră corelat cu Cetatea și Voievodul?
Cosmin Stanciu: – Îmi amintesc din copilărie și din manuscrisele străbunicului meu mai multe povești despre Vlad Țepeș, iar una dintre ele prezintă momentul când Vlad Țepeș a fost atacat la Cetatea Poenari de către turci. Cu ajutorul arefenilor printre care și Dobra Hareșoaia a fost ajutat sa își potcovească calul cu potcoavele invers, fapt ce i-a derutat pe turcii, aceștia atacând Cetatea în timp ce domnitorul scapă cu viață și fuge spre Transilvania unde aștepta ajutor de la Matei Corvin. Voievodul ca drept rasplata le-a dat arefenilor șapte munți, act consemnat pe piele de iepure așa cum se povestește din bătrâni.
Cristina Moldovan: – Cum s-a născut ideea înființării unui muzeu dedicat Voievodului Vlad Țepeș? Dar numele muzeului?
Cosmin Stanciu: – Totul a început acum șapte ani cu o idee – ideea de a face mai cunoscută această zonă și de a aduce cât mai mulți turiști – având deja pensiune și restaurant. Am avut mai multe inițiative să promovăm Cetatea Poenari, am studiat despre istoria acestui loc, am ajutat la promovare dar datorită lipsei unor investiții însemnate în infrastructură, lucrurile nu au mers așa cum am dorit noi. De aici am pus pe hârtie primele schițe ale castelului.
Întotdeauna am îndrăgit personajul Vlad Țepeș, pentru noi fiind cel mai puternic erou medieval. Numele său vine de la Vlad Dragul, adică cel iubit de poporul său așa cum menționa chiar si Papa Pius. Aflându-ne pe Valea Argeșului, la intrarea pe Transfăgărășan, în Comuna Arefu foarte aproape de Cetatea Poenari, am simțit nevoia înființării muzeului pentru ca turiștii să vadă mai departe de ruinele cetății. Am vrut să arătăm lumii întregi exponate din acea vreme, reconstituiri, obiecte, să spunem povești care se pierd în negura timpului și la care turiștii nu aveau altfel acces. În zonă, turiștii străini vin să-l caute pe Dracula Vampirul și află adevărul despre geniul militar, despre viața lui Vlad Țepeș, despre cum a refuzat plata tributului, muzeul nostru punând accent pe poveștile reale despre Voievod nu pe cele despre vampiri. Am ales numele Dracula pentru că vizitatorii cunosc cel mai bine mitul lui Dracula, mai mult decât istoria Voievodului Vlad Țepeș și pentru că majoritatea oamenilor știu despre Dracula câte ceva dar despre Vlad Țepeș cel adevărat atât de puține! Am ales și site-ul www.casteluldracula.ro care a fost rezervat imediat ce am început constructia muzeului.
Cristina Moldovan: – Cât de complicat a fost drumul de la idee până la realizarea efectivă a întregului proiect?
Cosmin Stanciu: – Construcția castelului nu a fost ușoară fiind greu de găsit de la proiectanți până la executanți instalatori dat fiind specificul lucrării – s-a construit ceva inedit și original. Deosebit de complicat în schimb a fost să găsim echipele de meșteri tradiționali care să pună în practică ideile noastre cât și detaliile privind amenajările dat fiind faptul că fiecare detaliu a necesitat multă atenție încercând să respectăm și adevărul istoric dar și să îl îmbinăm cu noul. Odată cu terminarea construcției a venit altă provocare: de unde să aducem atâtea exponate? Cum să facem totul interesant? Ce să aducem nou?
Muzeul găzduiește proiectiile de film „Flori la Castelul Voievodului Etern” și cu această ocazie mulțumim Asociației Manifest Pentru Patrimoniu care ni l-a pus la dispoziție precum și filmul pentru copii „O poveste despre Vlad Țepeș” prezentat la inițiativa domnului istoric Vasile Lupasc cu care am colaborat.
Cu ajutorul mai multor oameni deosebiti, am reușit să aducem în muzeu o expozitie de pictură cu tema Vlad Țepeș, mai multe reproduceri ale unor scrisori ale lui Vlad Țepeș, portrete despre domnitor din acea vreme împreună cu detalii istorice, mai multe povești despre domn, întreaga istorie despre războiul cu turcii, imagini care reproduc acele vremuri, pecetea lui Vlad, sabia, coroana, Ordinul Dragonului și multe alte exponate pe care vă las să le descoperiți odată cu vizita în castel.
Știm că Voievodul a fost un mare protector al meșteșugarilor din Țara Romănească așa că am adus la muzeu un atelier complet de fierărie și unul de tâmplărie.
La ultimul etaj vizitatorii pot admira priveliștea și pot vedea toată zona de la înălțimea meterezelor așa cum Vlad Țepeș „privea Valahia în ochi”, pot vedea Cetatea Poenari și o reconstituire după Sala Tronului, în mărime naturală, alături de povestea solilor turci interpretată audio.
Cristina Moldovan: – Așadar, dacă sintetizăm informațiile din muzeu, acestea ar fi?
Cosmin Stanciu: – Castelul Dracula reprezintă prima expoziție permanentă de anvergură dedicată marelui voievod român.
Desfășurat pe 3 etaje , Castelul Dracula vă oferă o experiență unică ce cuprinde vizionare de filme, o expoziție de documente și obiecte (replici) din vremea lui Vlad Țepeș, o reconstituire cu manechine a Sălii Tronului și a celebrei scene în care Vodă răspunde pe măsură sfidătorilor soli turci și în format audio, o expoziție de grafică semnată Valentin Tănase precum și o serie de fotografii și panouri informative ce recreează momente cheie din viața voievodului.
Prezentăm informații despre viața din Evul Mediu, meșteșugurile și breslele din acea vreme, scene din marele războaie cu otomanii, informații mai puțin știute despre Domn, rangurile boierești și o serie de instrumente de tortură din acea epocă.
Cristina Moldovan: – Prin construirea acestui muzeu, v-ați asumat un rol complex de promotor al culturii și al adevărului istoric. Ce este frumos și ce este greu în această misiune curajoasă?
Cosmin Stanciu: – Lucrul cel mai frumos – cu care ne mândrim – este că promovăm valorile românești: cultura, istoria, portul popular, meșteșugurile și mai presus de toate, adevărul despre Vlad Țepeș. Scopul nostru este să păstrăm vii legendele și poveștile din străbuni despre Dracula și despre strămoșii noștri. Cea mai mare satisfacție o avem când vizitatorii ne felicită pentru această realizare și ne spun că acesta nu este un muzeu ci o experiență unde te întorci în timp și trăiești emoțiile acelor vremuri. Văd că am reușit ceva minunat, când turiștii pleacă cu o experiență, cu emoții și nu doar cu informații istorice.
Legat de partea grea, vreau să cred că aceasta a fost înființarea muzeului și că s-a încheiat odată cu inaugurarea. Cu toate acestea vom încerca să promovăm Castelul pe toate căile și să îl facem cât mai cunoscut, să fie un centru de promovare al zonei și, în câțiva ani, un punct de atracție necesar pe itinerariul fiecărui turist.
Cristina Moldovan: – Cât de important este pentru copiii care calcă pragul muzeului să înțeleagă diferențele dintre un personaj imaginar și adevăratul Țepeș? Câți dintre ei vă transmit că nu știau informațiile pe care le află în muzeu?
Cosmin Stanciu: – Mai mult decât important! Se cunoaște că originea poveștilor cu vampiri a fost romanul lui Bram Storker și copiii înțeleg că în acest roman este vorba de un personaj imaginar precum in Harry Potter. Adevăratul Vlad Țepeș trebuie înțeles ca un personaj complex, un domnitor aprig și un geniu militar care și-a apărat țara de pericolul otoman care zguduia întreaga Creștinătate și care a reușit să facă, în puținii ani de domnie, să nu mai existe răufăcători, ridicând țara la loc de cinste. Este singurul Domn din Europa care a înfruntat pericolul otoman în acea perioadă, ba mai mult a profitat de faptul că a fost ostatic la Înalta Poartă și, vorbind turcește, a pătruns în tabăra inamică încercând să omoare Sultanul. Niciun Domn din istoria noastră nu a mai avut atâta curaj și îndrăzneală. A reușit, în câțiva ani de domnie, să îndepărteze boierii trădători, să întărească granițele, să înființeze școli și a ajutat negustorii din Țara Românească să își recapete privilegiile.
Deoarece colaborăm cu un istoric care a studiat la Vatican manuscrise despre Vlad Țepeș, traduse din limba Latină este ușor de înțeles că majoritatea vizitatorilor spun că nu știau toate informațiile prezentate de noi, mai ales că acestea respectă principiul științific și adevărul Istoric.
Cristina Moldovan: – Dacă ar fi să faceți un top trei atracții aflate în acest muzeu care ar fi acelea? Vă mai rog să ne și povestiți pe scurt despre ele.
Cosmin Stanciu: – Pe locul 3 este povestea ordinului Dragonului de unde vine și numele de Drăculea adică fiul lui Vlad Dracul. Cronicile menționează că tatăl său – cunoscutul Vlad Dracul purta însemnul Ordinului Dragonului, un ordin cavaleresc creat de Sigismund de Luxemburg pentru a proteja Creștinătatea împotriva expansiunii Otomane.
Pe locul 2 se află sala tronului unde avem Voievodul supărat de solii turci care au venit să ceară tribut, boierii cu care se sfătuia și straja domnească. Principala atracție este povestea audio pe care toți vizitatorii o ascultă cu mare interes și care întregește expoziția.
Locul 1 este cu siguranță sala de cinema și filmul despre viața Principelui care dă viață castelului și te pune în pielea personajului iar prin emoție face ușor de înțeles de ce Vlad a fost atât de sever. Totodată datorită explicațiilor din film, vizitatorii fac foarte ușor legătura între obiectele expuse în muzeu și rolul lor. Am putea spune că filmul este inima muzeului, tocmai din acest motiv am gândit ca vizita să înceapă cu vizionarea filmului.
Cristina Moldovan: – Știu că plănuiți să dezvoltați proiectul actual în alte și alte atracții interesante pentru cei ce ne citesc acum. Vă rog să le povestiți și lor planurile de viitor.
Cosmin Stanciu: – Intenționăm să creăm o simulare interactivă a Atacului de Noapte în care după ce i-a terorizat pe otomani – pentru că nicio noapte nu au dormit, fiind atacați din toate părțile, – Vlad Țepeș în persoană deghizat în turc, a răspândit panică printre otomani, încercând să-l ucidă pe Sultan.
Vrem să aducem mai aproape exponatele de vizitatori prin povești audio precum cea din Sala Tronului, traduse in mai multe limbi si accesibile viziatorilor prin coduri QR.
Avem în plan o colaborare pentru mai multe cărți audio despre Domn.
Speram, pe viitor, sa organizam și un festival la Castel, care să atragă cât mai mulți turiști.
Totodată, avem in plan o scenă de război la care vizitatorii să participe în mod activ cu ajutorul tehnologiei VR sau a Hologramelor, si multe altele pe care le veti vedea în viitor. De curând am înfințat chiar și Jalbă către Vodă prin care vizitatorii își scriu nemulțumirile iar Vodă le răspunde direct de pe pagina de web pentru că vremurile au evoluat însă dreptatea lui Drăculea a rămas neschimbată!
In viitorul îndepărtat, odată ce tehnologia va evolua, poate vom reuși să facem cumva ca muzeul să se poată vizita și online, prin tururi virtuale.
Cristina Moldovan: – Copiii care aleg să aibă experiența unei tabere medievale, lângă muzeu, ce pot experimenta aici, la poalele Cetății Poenari?
Cosmin Stanciu: – In prima zi, dupa sosire, ne trezim în perioada Evului Mediu mijlociu trecand pe lista toate probele necesare investirii la rang de cavaler și domniță. Ajunși la locație, ne facem comozi în camerele primite, iar seara servim prima cină. În această zi, toți participanții se organizează în Ordine cavalerești.
În a doua zi, închidem ochii pentru cinci secunde și ne trezim în perioada Evului Mediu mijlociu, trecând pe listă toate probele necesare investirii la rangul de cavaler și domniță. Fiecare ordin format participă la ateliere, care sunt menite să le pună în evidență creativitatea, atenția și cooperarea.
Atelierul de Pictură Heraldică Medievală implică simbolul localității din care vine fiecare participant al taberei.
Atelierul de Mânuire a Armelor Medievale – care înglobează atât povestiri și noțiuni teoretice despre armele medievale, cât și o activitate practică pentru fiecare participant la atelier.
Atelierul de Dans Medieval – prin intermediul căruia vom afla povești, vom descoperi costume din această perioadă și vom asculta muzică medievală, și, cu siguranță, vom învăța și o coregrafie.
Atelierul Alfabetul Chirilic – prin intermediul unui joc de dezvoltare a abilităților de orientare, cavalerii și domnițele vor învăța alfabetul chirilic.
O serie de jocuri cu specific de breaslă, îi vor pune la încercare pe copiii din fiecare Ordin. Totodată vor învăța și despre breslele ce existau în acea perioadă.
Atelierul Podoabe Medievale – unde fiecare participant la tabără își va confecționa un obiect specific perioadei medievale, obiect pe care îl va putea păstra, ca suvenir.
Drumeție: Cruciada Cavalerilor – pe lângă vitejie și loialitate, un adevărat cavaler trebuie să știe să facă față, în orice situație, inclusiv să se orienteze și să se descurce în mijlocul naturii. Astfel, vom face o mică incursiune la poalele munților Făgăraș.
Bal: Penultima zi a șederii în tabăra medievală, organizăm un adevărat bal. Îmbrăcați în costume specifice, copiii se înfățișează în fața Regelui și a Reginei, prezentând cele învățate în tabără.
Cristina Moldovan: – Dar străinii care vă calcă pragul, fascinați de mitul vampirului însetat de sânge cum primesc informațiile pe care le descoperă în muzeu?
Cosmin Stanciu: – Majoritatea străinilor sunt surprinși în mod plăcut să afle că domnitorul Vlad nu a fost vampir și descoperă dovezile istorice care relevă faptul că a fost un foarte bun conducător al armatei, că a învins turcii cu o oaste de câteva ori mai mică, prin tragerea în țeapă reușind să sperie atât de mult inamicii încât chiar și Sultanul a spus că ”nu poate lua Țara unui asemenea Domn” după ce ordinul său de atac a rămas fără ascultare. Otomanii credeau că nu mai pot ajunge în Rai dacă vor muri trași în țeapă și acest lucru îi înspăimânta de moarte. După ce vizionează filmul înțeleg cu adevărat viața Domnitorului și faptul că a avut o viață mult mai interesantă decât a fi băutor de sânge. La început mă așteptam să îi văd dezamăgiți că li se spulberă mitul pentru care călătoriseră în Romînia, însă, odată ce află adevărul, toți vizitatorii – nu doar străinii pleacă foarte fericiți pentru că simt că aceasta e povestea adevărată a Omului extraordinar care a fost Domnitorul Valahiei și care va rămâne veșnic în inimile noastre.
Cristina Moldovan: – Dacă ați avea acum în muzeu, prezent fizic întregul public care acum ne citește online ce anume le-ați transmite sutelor, poate chiar miilor de oameni care vor citi acest interviu?
Cosmin Stanciu: – În primul rând aș transmite salutări, le-aș spune că mă simt onorat că au ales să ne viziteze (sau să ne citească).
I-aș îndruma să simtă emoția și gloria Domnitorului și să își amintească, în primul rând, că datorită faptelor eroice și poate crude dar necesare, această țară a rezistat invaziilor otomane. Le-aș spune să rețină că Vlad Vodă este cel care a refuzat categoric plata tributului de sânge să fie mândri de trecutul nostru glorios și încărcat de istorie, să studieze mai mult despre Vlad Țepeș, să intre cu totul în pielea personajului care a trăit în Evul Mediu cu toate lucrurile bune și rele din acea epocă și, dacă le-a plăcut această experiență, să revină cu drag la muzeu sau să ne urmărească pe pagina noastră de Facebook unde anunțăm noile apariții, evenimente și unde pot distribui prietenilor povestea noastră.
Cristina Moldovan: – Cum am putea sprijini și noi inițiativa dumneavoastră frumoasă și curajoasă? Ce poate face publicul pentru a ajuta la dezvoltarea muzeului?
Cosmin Stanciu: – Cu siguranță, principalul sprijin este promovarea. Noi, cei de la Castel ne-am asumat de la început să aducem istoria și tradițiile în fața vizitatorilor și facem tot posibilul ca în fiecare an să venim cu elemente noi, așa încât la următoarele vizite, turiștii noștri să găsească de fiecare dată ceva interesant. Incepand cu site-ul nostru www.casteluldracula.ro paginile de pe rețelele sociale unde postam permanent, scopul nostru este să dezvăluim oamenilor, prin metode moderne precum povești audio, proiecții, mișcări valorile și patrimoniul românesc – poveștile pierdute prin vechile scrieri. În acest fel, oricine spune prietenilor despre noi va primi mulțumiri pentru că sigur vor găsi ceva interesant.
Cristina Moldovan: – Vă mulțumesc și vă felicit pentru idee, pentru curaj, pentru perseverență, pentru creativitate și pentru energie! Cu siguranță, toate aceste daruri puse în slujba istoriei și culturii vi se vor întoarce, prin bucuria oamenilor, înzecit! Faceți o treabă pe cinste, ca un veritabil Arhitect de Frumos! Mult, mult success, vă doresc!
Comentează