Copii și tineri Poveștile unui copil

Valoarea vieții în bani munciți, fir-ar ei de bani!

Ultimele zile au fost ca ,,…trenul care trece prin gara frumuseţii fără bătrâneţe”, cum spunea Lucian Avramescu într-o poezie.

La mine, nu a venit niciun tren, niciun pic de frumusețe și nici, poate, minte. Ci a venit România ce îmi plângea la ușă singura ei valoare pe care se bat toți este banul. Toată lumea, claie peste grămadă, vreabani”.

uitam azi la tata care făcea socotelile unei mașini pe care vrea și-o cumpere şi ne-o cumpere. De douăzeci de ani umblă cu aceeași mașină. Bani strânși de el în câțiva ani pentru cazul în care se îmbolnăvea cineva sau era nevoie de ceva urgent. Toți banii ăia, contul de la bancă, toată munca depusă…..s-au dus, se vor duce, pentru o mașină. Nu gândiți la o sumă enormă, ba chiar cea mai ieftină mașină dintre Merțanurile expuse, dardar, o dureze enorm recupereze banii.

gândeam la faptul tata a făcut o investiție doar pentru faptul era musai s-o facă, altfel trăiam normal și cu mașina pe care o avem deja, cu toate îi cam pică tablele. Oare cum va fi câștig eu banii? Cum voi scrie eu din nou ”Romeo și Julieta” sau nu furi niciodată o mireasă”, cum o să vând litra de țuică lui Gilică sau lui Pache, pe 2 lei și 50 de bani, cum o nu duc -mi iau genți Gucci sau Prada și o stau la calculator scriu?

România valorilor dealurilor, pădurilor, munților și câmpiilor acum este România valorilor banilor, pe care dacă nu ești chibzuit cum era străbunicul meu, îi poți pierde ca prostul într-o secundă, atât îți trebuie!

uit la orhideea de pe masă, orhideea mamei de la doamna florilor, doamna Ileana Militaru. Orhideea punctată mov, orhideea nevinovată ,crescută cu grijă ce încă are rădăcini și nu a fost tăiată. Cum ea încă are rădăcini , ar trebui rămânem și noi cu rădăcinile pământești acasă, în locul unde respirăm pentru prima datăaerul rezidual”, din locul în care ne naștem– cum zic doctorii americani. vindem cu un leu țuica fiecărui Gilică și să ne spună bunica nu-l cheltuim pentru ca la facultate nu ducem lipsa ciorbei în plus sau mâncării din bursă din cazanele de ciorbă. nu cheltuim banul pe bomboane și acadele pentru a ne permite metroul de la Colentina până în fața Liceului ”Iulia Hașdeu”, unde au învățat frații mei mai mari.

Banul, fir-ar mama lui de ban, a distrus tot, de la scumpire la zgârcenia și partea de animal din om, sau la nevoia de a-l da pentru altfel nu se poate.

Vreau fie totul ca înainte, pentru e ridicol plângi la gard acum după bani și să-i lași pe alții muncească pentru tine. E criza uitării rândunelelor vii și amintirea rândunelelor de plastic, adică, neica banul!

Publicitate