Ei își doresc o lume în care copiii separați de familie să crească încrezători în potențialul lor și să ajungă oameni responsabili și independenți. Ei își propun să reducă
trauma copiilor din centre de plasament în urma instituționalizării, a abandonului și a separării de familii. Ei îi ajută să se dezvolte armonios, să prindă încredere în ei și să-și descopere pasiuni și abilități care să îi recomande pentru o profesie. Ei sunt organizația Ajungem MARI iar astăzi îi cunoaștem mai bine pe cei ce duc iubire, zâmbet și speranță acolo unde copilăria pare că fost, pe nedrept furată. Doamnelor și domnilor, poftiți în povestea unui extraordinar Arhitect de frumos – www.ajungemmari.ro
Cristina Moldovan: – Anul acesta se implinesc 9 ani de când v-ați angajat în misiunea unui bine fără precedent în România și anume să îi sprijiniți pe copiii și tinerii din centrele de plasament să ajungă oameni MARI, responsabili, independenți și fericiți. Aș vrea să începem prin a ne povesti dumneavoastră despre acel început dar și despre evoluția programului ajungem Mari.
Programul Ajungem Mari: – Programul Ajungem MARI a luat naștere într-adevăr acum 9 ani, pe 8 iunie, la inițiativa Iarinei Taban care, după o vizită într-unul din centrele de plasament din București, a observat câtă nevoie de iubire, acceptare, atenție și implicare au copiii de acolo. Și ca ei erau alte mii în toată țara. A vrut să aducă o schimbare în viața lor. Să le aducă iubire, mentori, prieteni și șansa unui viitor mai bun. Programul a început inițial în București, cu 0 fonduri, însă a crescut rapid. Oamenii au crezut în cauză și au vrut să ajute, fie devenindvoluntari și dăruind timp, fie donând sau devenit fundraiseri și ambasadori ai cauzei.Programul s-a extins în mai multe centre din București și ulterior și în țară. Oamenii au aflat de noi și au dorit să aducem programul Ajungem MARI și pentru copiii instituționalizați din județul lor. Așa am ajuns azi să susținem, cu ajutorul a 1400 de voluntari, aprox. 3000 de copii și tineri din sistemul de protecție socială din București și alte 24 de județe și ne dorim ca pe viitor să ajungem la cât mai mulți copii.
Cristina Moldovan: – Avem în România peste 3000 de copii care cresc în centre de plasamente și de care voi vă ocupați dedicat. Voluntarii programului Ajungem Mari ajung să îi cunoască mai bine decât vom putea noi vreodată și cred că ne-ar ajuta să înțelegem și noi mai bine lumea acestor copii mai puțin privilegiați dar pentru șansele cărora voi luptați atât de mult.
Programul Ajungem Mari: – Copiii instituționalizați au un trecut extrem de dureros pe care cugreu îl putem înțelege pe deplin. Toți au trecut prin trauma abandonului, a separării de familie și instituționalizării, iar la toate acestea se adaugă abuzuri fizice, sexuale, psihice, medii foarte precare în care au crescut, lipsa iubirii și înțelegerii. Toate aceste neajunsuri se traduc în stimă de sine extrem de scăzută. Din păcate acești copii se demotivează foarte ușor, au un risc ridicat de abandon școlar, sunt foarte vulnerabili și se confruntă adesea cu probleme de integrare în societate și cu faptul că au lacune în educație. Au nevoie de ajutor pentru pregătire suplimentară la mai multe discipline, dar și de activități creative, care să îi ajute să afle ce le place, să-și descopere pasiunile și să-și găsească un drum în viață. Copiii din sistem au nevoie de afecțiune, încurajare și încredere pentru a putea depăși dificultățile de relaționare în societate. Iar aceasta este principala misiune a noastră: să fim lângă ei, să îi ajutăm și să le dăm aripi.
Cristina Moldovan: – Cifre care nu fac cinste României spun așa: 10000 de copii intră anual în sistemul de protecție, 6000 copii anual nu pot fi reintegrați în familiile lor biologice, 32% ajung în centre din cauza sărăciei, 25% dintre ei sunt afectați de abuz și neglijare, sub 6% din copii sunt adoptabili iar 1 din 3 copii și-a petrecut 90% din viață în sistem. Ați simțit în acest deceniu de activitate că aceste cifre se îmbunătățesc? Suntem pe drumul cel bun?
Programul Ajungem Mari: – Îmbunătățiri există, sigur, și pentru noi, cei care luăm contact în fiecare zi cu copiii aflați în sistemul de protecție, sunt poate mai vizibile și mai evidente decât pentru ceilalți. Iar cel mai bine au evoluat lucrurile în ceea ce privește calitatea vieții lor după momentul în care intră în sistem, când sunt preluați de autorități. Din fericire, la acest capitol putem vorbi de schimbări remarcabile, mai ales dacă este să ne aducem aminte cum arăta situația imediat după revoluție, când copiii aflați în așa-numitele orfelinate ale groazei sufereau abuzuri cumplite, fizice și emoționale. Dar, și este un mare dar, trebuie să înțelegem că în continuare sunt prea puțini oameni pentru cât de mari sunt nevoile copiilor ajunși în grija statului. Primesc acoperiș deasupra capului, mâncare, haine, rechizite, le sunt asigurate necesitățile din punct de vedere material, însă ei sunt încă prea mulți și cu foarte multă nevoie de atenție și educație personalizată. Trebuie să punem însă punctul pe i și să vorbim din nou despre cauze. Noi și nu doar noi facem cât putem de multe pentru ca acești copii să aibă șansa unui viitor bun. Problema trebuie tratată însă de la rădăcină. Avem nevoie de servicii eficiente de planificare familială, de asistență socială și programe care să se concentreze pe familiile care prezintă risc crescut. Fără o schimbare radicală la nivel societal nu se pot simți modificări semnificative în cifrele de care menționai mai devreme.
Cristina Moldovan: – Dacă ar sta în puterea organizației Ajungem Mari să schimbe fundamental situația centrelor de plasament din România ce anume ați îmbunătăți?
Programul Ajungem Mari: Cred că schimbarea cea mai mare s-ar produce dacă tot personalul din centre ar fi foarte bine pregătit și calificat pentru lucrul cu tineri și copii cu traume. Și pe lângă personal calificat ar fi nevoie și de mult mai mulți oameni și specialiști care să poată acoperi real toate nevoile copiilor. Noi avem voluntari care merg și lucrează săptămânal cu copiii în centre și apartamente de tip familial, dar asta se întâmplă doar câteva ore pe săptămână. Copiii rămân totuși în majoritatea timpului cu educatorii și referenții care de multe ori nu reușesc să facă față volumului de sarcini și cerințelor copiilor. Puțini cunosc implicările psihologice ale traumelor, modul în care afectează comportamentul copiilor și care e modalitatea cea mai potrivită de abordare a diferitelor situații, în funcție de nevoile copiilor. E nevoie de multă pregătire în domeniu pentru a putea oferi sprijin adecvat, de multă răbdare și empatie. Noi am făcut primii pași în direcția asta prin cursuri online pentru personalul din centre și Direcțiile de protecția copilului pe teme precum: traumă și atașament, gestionarea emoțiilor, comunicarea asertivă, stadii de dezvoltare cognitivă a copiilor etc. Dar acesta este doar un pas mic. E nevoie de o schimbare sistemică, de mai mulți psihologi și terapeuți, de mai mulți consilieri vocaționali, asistenți sociali și educatori care să poată aloca mai mult timp și atenție individuală fiecărui copil.
Cristina Moldovan: – Fără ei, nimic nu ar fi posibil. Cine sunt oamenii care cresc oameni?
Programul Ajungem Mari: – Ne place să spunem că motorul programului Ajungem MARI sunt ei,
VOLUNTARII! Ei sunt cei care pun lucrurile în mișcare, care ajută, care dăruiesc timp, dragoste, acceptare necondiționată, care îi ascultă pe copii și le oferă încredere, încurajare și îi motivează pe copii să-și continue educația. Tot programul nostru de voluntariat se bazează pe legătura pe care voluntarul o stabilește cu copilul sau copiii pe care îi susține. Și toate rezultatele frumoase apar atunci când voluntarul reușeste să pătrundă în universul copilului, să treacă de toate barierele de protecție pe care el și le-a construit și să ajungă la sufletul lui. Voluntarii Ajungem MARI sunt oameni simpli, care nu au neapărat experiență anterioară în lucrul cu copiii, mai ales cu cei cu trauma. Însă au o dorință enormă de a face bine și de a vindeca suflete rănite. De restul ne ocupăm noi prin training-uri constante, consiliere și resurse educaționale. Voluntarii Ajungem Mari sunt oameni de toate vârstele și din toate domeniile, care se implică săptămânal, 2 ore/săptămână sau mai mult, cel puțin 8 luni. Avem voluntari care sunt alături de noi si de 3, 5 chiar 6 ani și continuă să o facă. Pentru ei voluntariatul s-a transformat într-un mod de viață. S-au atașat de copii și nu-și pot imagina viața fără ei. Nu este deloc o muncă ușoară. Și ei și noi ne simțim de multe ori copleșiți de toate poveștile triste și neajunsurile din sistem. E greu să-ți găsești motivația în fața unui munte de probleme. Dar atunci le reamintim că nu sunt singuri. E nevoie de o armată de voluntari care să schimbe viețile copiilor abandonați. Și am reușit să o construim în timp. În cei 9 ani de zile aproape 10.000 de oameni s-au implicat ca voluntari și au devenit parte dintr-o comunitate fantastică de oameni care aduc magie în viețile copiilor în diferite forme. Fac pregătire școlară, îi însoțesc la terapie sau cursuri vocaționale, fac ateliere creative și de dezvoltare personală, îi învață să-și gestioneze banii, să-și caute și să aplice pentru un job, îi însoțesc în ieșiri și excursii și îi ajută să descopere lumea din afara centrelor și să deprindă abilități sociale, îi motivează și încurajează constant. Tot ei sunt și cei care ajută prin strângere de fonduri, organizarea unor evenimente locale, atragere de sponsorizări sau devin ambasadori ai cauzei, povestesc despre rezultatele frumoase pe care le au și conving și alte persoane să devină voluntari. Așa cum foarte frumos spunea o voluntară, prin asta ei nu schimbă neapărat lumea, dar cu siguranță schimbă lumea unor copii! Suntem profund recunoscători pentru toți voluntarii noștri. Ne motivează și ne oferă putere și energie să mergem mai departe și să facem lucruri mărețe împreună.
Cristina Moldovan: – Oamenii care cresc oameni au devenit pentru copii modele de la care au învățat noi valori și principii de viață. Atașamentul copiilor din centrele de plasament față de voluntarii Ajungem Mari atinge, cel mai probabil, dimensiuni astronomice. Cât de mult vindecă iubirea?
Programul Ajungem Mari: – Enorm de mult. Au trecut atât de mulți ani și încă nu încetează să ne uimească schimbările pe care timpul dăruit de voluntari le aduce în viețile lor. Așa cum spuneam, lucrăm cu copii abandonati sau separati de familie, copii cu traume de abuz fizic, sexual, psihic sau chiar toate la un loc, abuzuri făcute de cele mai multe ori chiar de oamenii care trebuiau să îi protejeze. Sunt copii pentru care “mamă”, “familie”, “dragoste” sunt cuvinte pe care nu le pot înțelege pe deplin, dar pentru care bătaia, înjurăturile și discriminarea sunt trăiri la ordinea zilei.
Dar acești copii sunt aceiași care reusesc, prin munca și dedicarea voluntarilor, să treacă clasa, care învață să se joace și să se bucure, care spun prima oară “Doamna, am reușit!”, care se oferă ei să fie primii la o activitate pe care în trecut ar fi refuzat-o din start. Copii care intră la liceul dorit atunci când toți ceilalți i-au spus că nu are nicio șansă, care ajung să se angajeze și chiar să primească bonusuri de perfomanță la lucru, care sunt apreciați de colegii lor, care intră la facultate și ramân motivați să o termine, care ajung să fie adulți independenți sau care ajung să devină chiar ei voluntari pentru alți copii pe care vor să îi ajute așa cum au fost și ei ajutați. Ne bucurăm de fiecare reușită a copiilor, oricât de mică sau mare e ea. Nimic nu poate fi mai frumos decât să dăruiești timp și iubire acolo unde nevoia e atât de mare. Iar cele mai frumoase povești și cea mai mare vindecare e atunci când copiii își găsesc nu doar un mentor și un prieten mai mare, ci chiar o familie întreagă. Avem mai mulți voluntari care s-au atașat atât de mult de copii și au vrut să le ofere și mai mult sprijin așa că i-au luat în plasament sau i-au adoptat și le-au oferit o familie.
Cristina Moldovan: – Îi ajutați la teme, le dezvoltați creativitatea, le oferiți ajutor în logopedie și psihologie, îi consiliați profesional, îi ajutați să se califice, îi scoateți în excursii și tabere, le dăruiți timp, atenție și speranță. Cu alte cuvinte, sunteți, sub o anumită formă, familie pentru ei. Cum simțiți viitorul lor? Cum îi regăsiți peste ani?
Programul Ajungem Mari: – Suntem alături de copiii din centrele de plasament de aproape 9 ani
și am avut deja numeroase ocazii să vedem cum copii timorați sau, dimpotrivă, plini de furie și frustrări s-au transformat în adulți responsabili, concentrați pe ceea ce pot face ei ca să le fie mai bine, fără să aștepte ajutor din partea altora sau să se mai lase prinși în durerile trecutului. Și este o bucurie continuă să-i vedem cum cresc sub ochii noștri, cum se transformă și înfloresc. E o muncă continuă, nu doar a noastră, ci mai ales a lor. Practic, voluntarii Ajungem MARI asta fac. Pe lângă lucrurile practice și vizibile – lecții, plimbări, ateliere, cursuri, tabere – ei sunt cei care pun cărămizi stabile la temelie. Ei le dau încredere, le stimulează interesul pentru lucrurile din jurul lor, îi ajută să descopere lumea și, mai ales, să se descopere pe ei. Iar cu toate acestea copiii încep să construiască pentru ca viața lor să ia o turnură mai bună, pentru ca viitorul lor să fie frumos, sigur și demn. E adevărat că nu se întâmplă asta în toate situațiile, dar pic cu pic se face mare, iar noi știm că fiecare an, fiecare modul nou de voluntariat și fiecare donație făcută de oamenii cu suflet mare ne ajută să fim mai mult și mai bine alături de ei.
Cristina Moldovan: – Dintre toate proiectele extraordinare pe care le dezvoltați, ni-l puteți evidenția pe cel care are cele mai frumoase rezultate?
Programul Ajungem Mari: – E greu să identificăm unul singur, pentru că fiecare acoperă o anumită nevoie a copiilor. Probabil unul din proiectele cu cel mai mare impact este cel de terapie. Spunem asta pentru că este proiectul care încearcă să vindece cât mai în profunzime rănile și traumele copiilor, iar impactul este unul pe termen lung. De-a lungul timpului mulți voluntari ne-au semnalat nevoia copiilor de ajutor specializat din partea unui psiholog sau psihoterapeut. De câtiva ani am început proiectul de terapie și până acum aproape 300 de copii au beneficiat de ședințe de terapie. Beneficiile terapiei includ creșterea stimei de sine, îmbunătățirea capacității de exprimare în siguranță a emoțiilor puternice asociate cu experiențele de viață traumatizante (neglijența, abuzul, abandonul, instituționalizarea), dezvoltarea capacității de autocontrol; îmbunătățirea abilităților de concentrare și urmărire a unui scop; dobândirea unei discipline și antrenarea răbdării; autocunoaștere; îmbunătățirea abilităților de comuniare și socializare și îmbunătățirea rezultatelor școlare.
Sunt copii trecuți prin greutăți pe care mulți dintre noi nici nu ni le imaginăm, așa că au nevoie de foarte mult ajutor, atât în ceea ce privește partea educațională, cât și în recuperarea emoțională. Este motivul pentru care, pe lângă acțiunile punctuale și pe termen lung în acest sens, am pornit și o campanie dedicată strângerii de fonduri pentru psihoterapie.
Oricine vrea să sprijine programul de psihoterapie pentru copiii din centrele de plasament derulat de Ajungem MARI o poate face donând 4 euro pe lună printr-un un SMS la numărul 8864 cu textul „IUBIRE”.
Cristina Moldovan: – Planurile de viitor sunt, cu siguranță, așa cum vă caracterizează, pline de speranță și dinamism. Implicarea societății este vitală și, tocmai de aceea, vă invit să ne spuneți cum poate fi ajutată organizația Ajungem Mari atât de persoanele fizice cât și de companiile private din România.
Programul Ajungem Mari: – Pentru noi misiunea de a face bine pe care ne-am asumat-o este una continuă. Copiii din centre deși nu au pe nimeni, nu sunt ai nimănui! Ei sunt ai noștri, ai tuturor! Și de aceea încurajăm oamenii să ne ajute mereu astfel încât să le rămânem aprope și să-i susținem pe termen lung, așa cum au nevoie.
Sunt multe variante în care oamenii ne pot ajuta: prin donații pe site-ul nostru www.ajungemmari.ro pentru unul din proiectele noastre: terapie, consiliere vocațională, ieșiri și excursii, cursuri vocaționale, materiale educaționale sau tabere. În prezent avem în derulare campania de redirecționare a 3,5% din impozitul pe profit. Oamenii pot ajuta simplu și gratuit, în mai puțin de 2 minute completând online formularul 230. În plus orice persoană își poate dona ziua de naștere sau poate deveni fundraiser pe plaforma Galantom participând la unul din evenimentele noastre sportive. Mecanismul e simplu. Te înscrii în formular pentru evenimentul ales, noi îți creăm o pagină de Galantom pe care apoi o distribui în rândul prietenilor și cunoșcuților și îi încurajezi să te susțină prin donații pentru cauza aleasă.
De asemenea, primim cu drag în echipa noastră pe cei care vor să devină voluntari. În perioada august-septembrie vom lansa din nou campania națională de recrutare. Vom publica pe site toate informațiile despre program și pașii de înscriere.
În ceea ce privește companiile, ele pot ajuta gratuit cu sponsorizări, prin mecanismul de direcționare a celor 20% din impozitul pe profit. Toate detaliile se găsesc pe site-ul nostru.
Cristina Moldovan: – Să reușești să ajuți, să vindeci prin iubire, să educi, să recreezi, să consiliezi, să oferi speranță, să arăți un drum și să vezi cum acei copii care par că nu s-au născut deloc în zodii bune ajung totuși să cunoască mai mult, să zâmbească mai des și să ajungă oameni cu șanse egale cred că este o misiune în care umanul și divinul ajung să facă minuni împreună. Este impresionant că existați și schimbați vieți în bine! Vă felicit în numele tuturor cititorilor noștri și mă simt onorată că v-am descoperit și am putut cunoaște unul dintre cele mai frumoase chipuri ale bunătății din țara noastră! Felicitări, Ajungem Mari și mult succes în toate proiectele voastre de suflet!
Programul Ajungem Mari: – Mulțumim mult pentru încurajări și aprecieri. Astfel de cuvinte ne arată că facem o treabă bună și că asta se vede și din afară. Mulțumim că na ajutați să ducem povestea noastră mai departe și să ne facem cunoscută misiunea.
Comentează