banner marshal garden
Călătorii Timp liber

Suedia, mult mai aproape decât ne-o imaginăm. Episodul 5 : Suedezul.. “bufet suedez”!

Foto: Elena Cristescu

La Down Town Camper by Scandic, hotelul de nota 10 căruia i-am încredințat noua mea
experiență de travel, micul dejun se servește de la 7 la 10 dimineața. Când îl începi, afară este încă o noapte de poți s-o tai cu cuțitul. Iar dacă zăbovești mai mult la masă, ai totuși șanse să “ieși la lumină” , cand deja se crapă de ziuă, adică. 

La parterul hotelului, față-n față cu Recepția, sala de mic dejun – care este “open-space”
  se întinde pe o suprafață considerabilă. Totul este amenajat rustic, de ai senzația că , de fapt, te afli la  Ikea și cauți să-ți cumperi mobilier de bucătărie sau de sufragerie . Doar că, pe mesele-bufet care populează teritoriul și care sunt strecurate printre puzderia de mese cu turiști flămânzi, alimentele sunt adevărate.  Lichide și solide, tradiționale și universale, sărate și dulci, calde și reci, dar mai mult reci. Oferta este oarecum sistematizată : iată zona pentru vegani ( cineva le-o fi spus că sunt vegetariană?!?)  în care fructele cele mai felurite sunt decupate frumos, numai bune de băgat în gură. Vin apoi zona de mezeluri și brânzeturi, zona de patiserie, iată și o masă generoasă, care te îmbie la o expoziție de pâni, pâinici, chifle, dar  și pâine crocantă – așa zișii crackeri – care îți dau senzația că-ți faci sandwichuri pe biscuiți ! ….și că, chipurile, nu te îngrași! (aiurea! ) Urmează apoi zona de brânzeturi franțuzești și lactate, și, în apropiere, măsuța “parfumată”,  pe care turiștii își pot pregăti ei înșiși, la o sursă de căldură,  gofre cu diverse umpluturi .  Acest loc emană, spre disperarea mea , un miros ucigator de apetisant, așa că, si eu și Elena căutăm să ne așezăm mereu într-un colț până aromele nu mai au puterea să răzbată…Dar să nu uit de masa cu iaurturi și cereale, cea cu sucuri naturale, apoi zona expresoarelor de cafea…mai e, oare ceva?…Da, noi : două ziariste din România, aflate într-un declarat război cu caloriile, și care se întrec în a-și orna farfuriile doar cu acele alimente,  recomandate de nutriționisti. Farfuria mea se umple cu fructe, ceva brânzeturi ușoare , legume și…un croissant mic-mic,  pe care-l pitesc sub șervețel, ca să nu mă vadă nutriționiștii suedezi! 😂 Elena își tot face curaj să guste un “porrige”, turnându-și, cu polonicul , mai cu noduri,  un eșantion dintr-un vas uriaș , expus într-o vitrină Mă uit la ea cu milă ( eu am gustat, candva , un astfel de terci din ovăz și m-am lecuit pe viață!) . Ne mai aducem câte un pahar de suc natural, câte o cafea și, cu masa plină, facem selfie-ul de rigoare, pe care mă grăbesc să-l plasez în zona virtuală, alături de urarea “God Morgon!”. Adicătelea “Bună dimineața!”

….Una peste alta, primul nostru mic dejun la Stockholm devine prilejul pentru a ne imprieteni cu așa-numitul  “bufetul suedez” – cum s-ar zice – la el acasă… Și, până colega mea de călătorie face de zor poze cu platourile pline de bunătăți, voi adanci in pic subiectul. 

     Ceea ce noi astăzi numim “bufet suedez” este, de fapt haina în care britanicii și americanii au îmbrăcat acest mod inedit de prezentare a mâncării. Suedezii îi spun simplu ( simplu, pe naiba! ) : Smörgåsbord!!. 

Așadar,  acest mod operativ de a servi  masa ne vine de la suedezi . Mecanismul este simplu ( ca în cazul oricăreia din marile descoperiri ale omenirii) : ospătarii sunt trimiși la plimbare, iar clienții sunt ridicati de la mese și trimiși cu farfuria “la cules” de bunătăți. ( nu-inridică nimeni, de fapt, doar foamea sau curiozitățile culinare!) Toate produsele alimentare – de la gustările cele mai simple, până la deserturile cele mai sofisticate, sunt expuse frumos pe mese, cu mici etichete explicative, menite să înlăture situațiile delicate în care mănânci, dar nu ști ce mănânci! 😁. Da, de acord, este mult mai relaxat acest mod de a servi masa, dar asta nu înseamnă că nu există niște reguli stricte, atât pentru beneficiarii bufetului suedez, cât și pentru cei ce-l deservesc ( de fapt, reîmprospătează bucatele care se termină pe parcurs). Spre exemplu, primele plasate în decor sunt farfuriile, urmează, pe traseu,  diversele preparate, după care, la final, îți vei lua tacâmurile și paharele. Nu te va judeca nimeni dacă vei face mai multe curse spre a-ți umple farfuria, în schimb te vei cam face de râs, dacă pe farfuria ta,  lăcomia  va naște un Everest de mâncare, așezată în devălmășie și în care cea rece se amestecă cu cea caldă. Nu știu de ce, dar peste tot, pe unde am colindat prin lume, cei ce procedau așa, vorbeau perfect românește!🥴

Astazi bufetul suedez a devenit un loc comun. Îl organizează restaurantele, firmele de catering, ba chiar și lumea, la ea acasă. Gazda umple o masă cu mâncare, își dotează musafirii cu farfurii și…la atac! Fiecare servește ce vrea, cât vrea , având totusi grija să nu se facă de râs în ochii gazdei, care, vă asigur,  este, de regulă foarte atentă la cât a mâncat fiecare, pentru a putea comenta apoi, cu jumătatea de viață, după plecarea musafirilor..

Devenit atât de popular, bufetul suedez a început să fie și personalizat. Am avut ocazia să mă înfrupt sin delicioase bufete mediteraneene, orientale, franțuzești, italienești,șamd. Dar, în esență, tot suedeze erau! 

Desigur că cea mai comună și comodă variantă este bufetul internațional, pe care îl,practică tot mai mulți și care amestecă în stomacul nostru bucătăria tradițională a mai multor popoare ale lumii.

Bufetul suedez le dă posibilitatea să strălucească nu numai bucătarilor care pregătesc bucatele, ci si ospătarilor care aranjează mesele de servire, încercând să găsească cele mai inedite  modalități de prezentare. După principiul “ambalajul vinde marfa”, cu cât e mai ingenioasă prezentarea preparatelor, cu atât crește viteza de golire a farfuriilor. 

Mai mult, turiștii unor țări din Europa de Est, precum România, Bulgaria, Rusia etc, pot fi recunoscuți si după simțul prevederii de care dau dovadă : ei vor fi deseori surprinși făcandu-și, pe furiș, sandwichuri pentru acasă, sau îndesand  în buzunare sau poșete, fructe, croissante sau alte produse transportabile, care să le asigure mici economii, pe parcursul zilei. 

…mărturisesc că această ultimă frază am gândit-o, după ce mi-am vârât eu însămi,în rucsac, micuțul croissant, bine înfășurat într-un servețel vernil…

Completare

Odată ajunsă in cameră, rog internetul să-mi completeze cunoștințele despre istoricul bufetul suedez. 

Se pare că, pe la  începutul secolului al XVI-lea, înainte de masă, în Suedia și Finlanda  se obisnuia să se servească câte un pahar de șnaps, în combinație cu niște gustări ușoare. Aici exista un obicei,  intitulat “ Brännvinsbord” , prin care respectivele băuturi erau însotite de mici “gustărele” :   pâine, unt, brânză, pește și cârnați. Gustările cu pricina se consumau in picioare , anticipând mesele de seara. Un secol mai tarziu, acest “Brännvinsbord”  s-a transformat în “Smörgåsbord” ( da, știu că vi se limbă plimba-n gură!😁) Cu alte cuvinte, aperitivelor reci le-au fost adăugate si  preparate calde . Bufetul a devenit astfel masă în toată regula. Ea a început să le fie servită în gări, călătorilor, mai apoi a migrat spre restaurantele hotelurilor, dar și spre zona evenimentelor. În anul 1939, bunăoară, la Târgul Mondial de la New York, delegația Suediei a pregătit un astfel de bufet, cu care i-a cucerit pe toți participanții. Se poate spune că în acel moment, “bufetul suedez” a cunosccut recunoașterea internațională.

Serial realizat cu sprijinul Ambasadei Regatului Suediei la București

Multumiri pentru sprijin:

 

Serial realizat cu sprijinul Visit Sweden

 

Femei de 10 pe Facebook