Foto: Elena Cristescu
In majoritatea traseelor noastre zilnice prin Stockholm treceam, toată ziua-bună ziua, pe lângă o clădire impozantă, căreia eu i-am găsit repede o asemănare izbitoare cu binecunoscutul colegiu în care a învățat îndrăgitul Harry Potter : Hogwarts School of Witchcraft and Wizardry. Elena a incuviințat : da, chiar așa, seamănă ca două picaturi de apă!
Din acel moment, ori de câte ori în raza noastră vizuală intra masiva clădire, intunecata la culoare, îl evocam pe Harry Potter. Până într-o bună zi, cand am ajuns , cu programul nostru de lucru, la punctul numit “Nordiska”. Faimosul Muzeu Nordiska, plasat pe un loc fruntaș în topul atracțiilor din Stockholm!
Nordiska Museet se află pe aceeași insulă doldora în obiective turistice : Djurgarden . El îi este dedicat istoriei culturale si etnografiei lumii nordice, începând din secolul al XVI-lea și pană in perioada modernă. Și nu numai clădirea sa este spectaculoasă. Muzeul însuși este cel mai mare muzeu de istorie culturală. Un milion și jumătate de exponate poți vizita, în schimbul a 140 de coroane suedeze ( 70 de RON) . Dacă ai Stockholm pass, te-ai scos : arăți la intrare și …lumea Nordului e a ta!
…Cât timp dăm o fugă să ne facem selfie-ul de rigoare plus câteva fotografii neutre, în fața clădirii, va las să citiți câteva date despre aceasta : muzeul a fost fondat în anul 1873, de câtre Artur Hazelius. Clădirea impunătoare care inaugurează șirul muzeelor de pe insula Djurgarden este construită în stil renascentist, cu influențe olandeze și daneze, autorul său fiind renumitul arhitesc suedez Isak Gustaf Clason, cel care a fost, la un moment dat, Presedintele Academiei de Artă a Suediei. Clădirea a fost partial finalizată în cinstea Expoziției din Stockholm, în anul 1897, și predată “la cheie” după câțiva ani.
….Intre timp, pozele noastre sunt gata! Impresionantă este și anvergura muzeului, dar și intrarea sa monumentală, a cărei usă o dăm în lături, împingand amândouă de ea. Wow! Holul de intrare – care este și punctul central al Muzeului – este cu adevărat spectaculos! Are 126 de metri lungime, iar dacă privim în sus, ne ia ameteala. Sunt 24 de metri deasupra noastră! Holul este “patronat” de o statuie impozantă a regelui Gustav Vasa ( 1523- 1560) . Din lemn de stejar a realizat-o sculptorul suedez Carl Milles, cel care a sculptat și celebra statuie “Grupul lui Orfeu”, ce străjuiește intrarea în Sala de concerte a Stockholmului.
Nordiska museet este, cum spuneam , cel mai tare din parcare muzeu, dintre toate cele dedicate istoriei culturii din țările nordice. Cele un milion și jumatate de exponate includ atât obiecte rare, cât și bunuri de zi cu zi, fiecare avand istoria sa unică, pe care muzeul abia așteaptă să ti-o povestească. Tot aici poți participa la frecventele evenimente organizate de echipa Nordiska Museet : tururi de muzeu, discuții pe “tema zilei”, workshopuri și intâlniri la o cafea. Un soi de “Fika”, pe teme de istorie a culturii.
E greu să descrii un muzeu de anvergura celui despre care vă vorbesc. Știu doar că cele două ore, alocate lui, au insemnat , pentru mine și Elena, un sprint nebun între etaje și săli, combinat cu activități specifice : fotografiile Elenei și notițele mele, cu care eu cel puțin mi-am dat gata un bloc-notes întreg, programat acasă pentru trei muzee!
Iată, oarecum sistematizate, diferitele expoziții ale Muzeului Nordiska :
Lumea Arcticii – în timp ce gheața se topește.
…Brrr, parcă te ia și cu frig, vizitând această secțiune a muzeului, dedicată vieții în cea mai rece zonă a globului. Ai ocazia să te “întâlnești” aici cu oamenii care supraviețuiesc în această zonă, în care schimbările de mediu și cele legate de viața de zi cu zi au un ritm extrem de rapid. Designerii muzeului au fost cât se poate de inventivi, când au creat elementul central al expoziției : un uriaș bloc de gheață , crăpat pe la mijloc. Crăpătura este de fapt o metaforă : ea reprezintă de fapt decât gap-ul între trecutul și prezentul acestor locuri. Poți intra nestingherit în fanta creată de designeri : aici vei întâlni exponate și povești care fac legătura între trecut și prezent, între știință și mitologie. O adevărată poezie a gheții este creionată în expoziție, cu bataie către viața de zi cu zi a oamenilor din zona arctică. Expoziția îți vorbește, prin imagini și informații, despre cum arată aceasta zonă astăzi, despre modul în care schimbările climatice afectează regiunea, despre resursele naturale ale Arcticii și despre felul cum a evoluat viața locuitorilor săi, de-a lungul anilor, într-o relație deplină cu zăpezile vesnice.
Expoziția în care intrăm acum are un nume cel puțin ciudat : “Britanicii, atat de ..nordici!”
Inainte de a-l depista, înscris pe panourile explicative, chiar mă întrebam ce e cu tinutele scoțiene, așezate în vitrinele unui muzeu despre cultura nordică! Dar să nu uităm că și țările nordice fac parte din aceasta lume globalizată. Așa că influențele unor țări “puternice”, cum ar fi Franța, Germania și Marea Britanie ( mai nou, SUA) se resimt copios. Edilii muzeului au ales, pentru această expoziție, Marea Britanie si influențele sale asupra modei nordice, a stilului în care se îmbracă locuitorii țărilor din nord. Sub lupă intră perioada dintre Evul Mediu și zilele noastre, ilustrată prin fabrici, modele, haine și alte obiecte ce fac parte din viața de zi cu zi a scandinavilor. Cum s-ar spune,aici totul e Britanic, dar un “Britanic” nordic! Vizitând această expoziție, deducem că influența britanică este cât se poate de puternică în viața locuitorilor scandinaviei : de la hainele purtate zilnic, la cuvintele intrate in limbajul de zi cu zi al nordicilor ( trench coat, cardigan, pyjamas, jumper) și la activități sportive și de timp liber, specifice britanicilor si care au fost pur si simplu asimilate de către nordici.
Pe site-ul muzeului mi-au atras atenția câteva curiozități, pe care îmi permit să vi le redau :
Știați că ….
….în anul 1560, prințelese din dinastia Vasa purtau cele mai noi rochii, venite din Anglia?
….sporturile si activitațile în aer liber , cum ar fi fotbalul, tenisul, golful, călăria și vânătoarea , alături de dress-codurile aferente, au fost “importate” din Marea Britanie, devenind o parte a stilului nordic?
….clasica rochie albă de mireasă a devenit “obiect de modă” și s-a răspandit în toate clasele sociale mulțumită Reginei Victoria a Marii Britanii, în secolul al XIX-lea. Faptul ca aceasta a optat, la nunta sa, pentru o rochie simplă, albă, mai degrabă burgheză decât regală, a transmis un semnal clar : acela că purtătoarea ei își dorește să apară în fața soțului său ca soție și nu ca monarh.
…costumul de marinar a devenit o populară modă pentru copii imediat ce fiul cel mare al Reginei Victoria , prințul Albert Edward, a apărut într-o pictură din 184 ( avea patru ani! ) , îmbrăcat în costum de marinar
….Designerul britanic Stella McCartney folosește , în creațiile sale, viscoză obținută din molid suedez.
Crystallofolia este o altă denumire exotică, ce desemnează una din expozițiile din cadrul Nordiska Museet. Și dacă tot am pășit pe tărâmul modei, haideți, urmați-ne și în acest spațiu al muzeului. I-a fost dat pe mână designerului Martin Bergström , care a creat o colecție inedită, din textile reciclabile. Trebuie să vă spun , în paranteza, ca nordicii, în general, și suedezii în special, au un mare respect pentru conservarea naturii, de aceea reciclarea este una din tendințele foarte răspândite , în societatea suedeză. În creațiile sale – care sunt, iată, o surpriză extrem de plăcută pentru două jurnaliste femei, interesate de moda – Martin s-a inspirat din perioada glacială, din flori de gheață și creaturi din folclorul nordic. Fotografiem nouă astfel de ținute, care se combină perfect cu seria de fotografii, semnate: Carl Bengtsson.
…Intrăm într-o altă sală. “Traditions” scrie pe frontispiciul ei. Parcurgerea ei devine o încântare, căci edilii muzeului au imaginat, în vitrine separate, modul în care suedezii și nordicii, in general, își petrec diferite sărbători tradiționale. Mai vesele sau mai triste, căci ne ciocnim inclusiv de ritualurile înmormantării. Una peste alta, trebuie să recunoaștem că , în călătoriile sale, fiecare turist care se respectă își va pune întrebări de genul : De ce mănâncă suedezii “semlor”?( gogoși cu cremă și marțipan, un soi de “choux a la creme” din cofetăriile noastre). Sau Cum se pregăteau, pe vremuri, nordicii pentru sărbătoarea Crăciunului? sau Care sunt originile Sărbătorii Primăverii, celebra Midsummer pole? Ei, iată : la toate aceste întrebări, expoziția oferă răspunsuri, detaliind fiecare sărbătoare, națională sau personală, de la Advent și până la ritualurile de înmormântare. Multe din tradițiile prezentate sunt de împrumut. ( cum ar fi , de exemplu, ca și în cazul nostru, Sfântul Valentin), însă suedezii le-au “adaptat” , astfel încât să pară cât mai…suedeze!
Sapmi. Ați auzit de populația “sami”? Cum, încă nu?!? Sami reprezintă o populație indigenă, care face parte din patru țări deodată. De fapt , pe vremuri, ei ocupau o regiune bine conturată, care, după împărțirea teritoriului nordic în țări, s-a trezit share-uită între patru deodată. Istoria Sami le precede cu mult pe cele ale Suediei, Finlandei, Norvegiei și Rusiei. Astăzi, în Suedia mai locuiesc 20.000 de Sami. Multă vreme aceștia au avut ca principale preocupări vânătoarea , pescuitul și păscutul turmelor de reni. Astăzi li se adaugă, ca surse de venit, artizanatul, turismul, arta, muzica, mass-media. În decursul istoriei, populația Sami a suferit mult din cauza discriminarii , împotriva căreia a dus o luptă susținută. Astăzi, cel puțin teoretic, discriminarea a încetat. În total, în nordul planetei există astăzi 80.000 de Sami, care vorbesc limba lor , intitulată “sami” și care are nouă dialecte. În Suedia Sami sunt recunoscuți astăzi ca minoritate.
Arta populară suedeză este vedeta următoarei săli în care intrăm. Perioada vizată o reprezintă secolele 18 și 19 , iar vitrinele impresionează în special prin culorile vii ale exponatelor, lucrate de mâinile meșterilor suedezi. Sursele de inspirație sunt nenumărate și expozitia insistă asupra lor : corpul omenesc, cu proporțiile sale, natura, decorațiunile interioare din biserici și din cărtile religioase, arme și monograme regale. Ca și la noi, și la suedezi, principalii creatori de artă populară erau locuitorii satelor.
Anii ‘50. Inedită expoziție! O privesc, gândindu-mă că erau anii în care părintii mei erau tineri și visau sa aibă, candva o fată, pe care să o cheme Marina și care să scrie jurnale de călătorie! 😁 Multe din exponatele prezente în această secțiune a muzeului le-am mai prins și eu, ca relicve în casele bunicilor mei. Anii ‘50, așadar…Perioada corsetelor, a ciorapilor din nylon, a fustelor mini și busturilor proeminente. Expoziția le prezintă vizitatorilor o viziune asupra modei acelei perioade, dar și o incursiune în modul de a gândi , în acele vremuri.
De ce anii’50 ? – veți întreba , poate. Simplu : pentru că acestia au reprezentat un deceniu al marilor schimbări. Cel de-al doilea război mondial s-a sfârșit, influența americană a început să se manifeste în regiunea nordică. Lumea a început să aibă bani, tot mai mulți oameni și-au găsit de lucru, moda a explodat și ea. Femeile au devenit tare dibace în crearea lor, așa că magazinele s-au umplut de oferte în domeniul fashion-ului. Mărturisesc, a fost una din expozitiile in care eu și Elena am zăbovit cel mai mult!
Dar iată-ne și în lumea lui Strindberg! Nu putea lipsi, dintr-un muzeu dedicat culturii nordice, o secțiune care să evoce geniul unuia dintre cei mai importanți dramaturgi ai lumii. August Strindberg s-a născut la Stockholm, în 1849 și a murit în 1912, adică exact în perioada în care se puneau bazele Suediei moderne. Personalitate controversată, Strindberg a fost deopotrivă urât și iubit. Era un om radical, deschis și tocmai de aceea disprețuit de criticii conservatori ai timpului său. “Oamenii mă urăsc pentru că pot să scriu al dracului de bine”, îi menționa scriitorul unui prieten, într-o scrisoare. Fotografia, pictura, științele naturii au fost tot atâtea domenii în care Strindberg a lăsat urme. Românii îl cunosc însă doar ca și dramaturg. Și , ca să-l reperați în memorie, vă reamintesc câteva din piesele sale cele mai cunoscute : “Camera Roșie”, “Domnișoara Iulia”, “Tatăl” , “Master Olof”, “Oamenii din Hemsö”, etc. Viața lui August Strindberg este un adevărat roman, mici părticele din el regăsindu-se și în expoziția de la Nordiska Museet.
Bine antrenate la București, prin vizitele repetate la IKEA, am parcurs în ritm susținut, nu și lipsite de interes, expoziția “ Case și interioare”. O jumătate de mileniu de mobilă suedeză și design interior este sinonimul expoziției . De unde au venit influențele? Cum au evoluat mobila și designul în timp? – iată doar două din întrebările nepuse de noi, la care am primit însă raspuns. Expozitia ne plimbă din locuințele meschine cu două cămăruțe, din secolul al XVII-lea, până la apartamentele cu 2-3 camere din anii ‘50 și blocurile ultramoderne din zilele noastre.
Urmează cuvantul magic pentru orice femeie : BIJUTERII!!!
Expoziția adună 1000 de bijuterii, împărțite în două secțiuni distincte. Unele dintre ele au devenit celebre grație personalităților care le-au purtat. Altele sunt grupate în funcție de perioadele istorice, de modă, de categorie și de materialul din care sunt executate. Zona de “Modă, statut și identitate” se laudă cu cele mai multe bijuterii : pandantive, brățări, broșe, lănțișoare, cercei și seturi de bijuterii. Secțiunea “La bine și la rău” adună laolaltă diferite tipuri de verighete – ca simboluri ale fidelității, dar și bijuterii mortuare și coronițe de mireasă.
Secțiunea “Repere” adună cele mai spectaculoase obiecte din colecția de bijuterii, cele care au în spatele lor povești incitante : spre exemplu, bijuteriile pe care le-a oferit ca și dar “de adio”, Gustav Banér, cu puțin timp înainte de a fi decapitat sau inelul purtând pe el primul portret al binecunoscutei Årsta Lady ( pe numele ei adevărat Märta Helena Reenstierna), scriitoare suedeză , autoarea unor jurnale celebre, scrise intre 1793- 1839 și care oferă o valoroasă radiografie a vieții suedezilor din acea perioadă istorică.
În fine , cu ochii pe ceas dar și la întunericul care a pus stăpânire pe oraș ( cât am fost la Stockholm, ora 16 aducea odată cu ea înserarea) , vizităm și ultima expoziție , cea dedicată aranjării meselor festive. Un fel de “mise en place”, cum îi spunem noi, …francezii! 😁
Vitrinele acestei expoziții prezintă diferite tipuri de mese festive suedeze, aranjate care mai de care mai spectaculos. Perioada acoperită de exponate pornește din secolul al 16-lea și se oprește în aceiași ani ‘50. Admirăm mese organizate pentru diferite evenimente : banchete, petreceri, serviri de ceai sau cafea, bufete suedeze, etc.
Oftăm, privind serviciile de masă care te lasă fără grai, la fel ca și argintăria, fețele de masă și celelalte elemente care fac ca mesenii să se simtă ca-ntr-o poveste cu prinți și prințese. Și tot privind către mesele oferite spre studiu, chiar dacă farfuriile sunt goale, simțim cum ni se face o foame …așa..de secolul XXI, prin urmare ne luăm rămas bun de la Nordiska Museet, îi multumim pentru febra musculară constructivă pe care ne-a oferit-o și ne grăbim în stația de autobuz de peste drum. În zare se vede deja numărul 69!
Serial realizat cu sprijinul Ambasadei Regatului Suediei la București
Multumiri pentru sprijin:
Serial realizat cu sprijinul Visit Sweden
Comentează