Femei de 10

Societatea civilă de gală

Pe 6 iunie, în zi de lucru, luni, a avut loc Gala Societății Civile, care premiază anual proiectele cele mai eficiente, ingenioase, generoase și bătăioase, pe care le inițiază diverse organisme ale societății civile din România – fundații, asociații civile si alte organizații neguvernamentale, dar și persoane fizice. Anul acesta au fost în număr de 127, prezentând 203 proiecte. Sub deviza: „Binele din România se construiește în fiecare zi”, au fost evaluați și premiați oamenii de bine – aceia pe care îi invocam cu toții, deși îi reperam cu greu, de la revoluția din 1989 încoace. Adică aceia cu spirit civic, „care își dedică zilnic timpul și energia lor pentru a ne fi nouă, tuturor, mai bine” – cum i-au caracterizat organizatorii (Fundația Gala Societății Civile și The Institute – Mișcarea industriilor creative). Într-adevăr, sub cupola redecorată a Teatrului Național București s-a adunat atâta energie benefică, încât m-am întrebat dacă s-or fi luat suficiente măsuri de protecție ISU, ca nu cumva să fie periclitat ce are mai bun societatea noastră, în prezent.
În urma evaluării de către experți, s-au acordat 56 de premii, pe diverse secțiuni: sănătate, educație, incluziune socială, responsabilitate socială, protecția mediului, asistență socială etc. Marele premiu l-a primit proiectul Legii „Fiecare copil în grădiniță” (autor: asociația OvidiuRO). Alte proiecte au vizat: promovarea facilității fiscale de 20% prin care sectorul de afaceri poate susține sectorul non-profit (Fundația Hospice Casa Speranței); electrificarea și dotarea cu computere a ultimelor trei școli din România lipsite de curent electric, în secolul al XXI-lea (Free Miorița); agricultura durabilă în zone defavorizate ale României (Mihai Eminescu Trust); Peditel 1791 – urgențe și sfat medical pediatric prin telefon, non stop (Fundația Părinți din România); Telefonul vârstnicului (Fundația Principesa Margareta a României). Și așa a durat, vreo două ore, infuzia asta de bine și de optimism.
Povestea fiecărui proiect ar merita cunoscută, dincolo de sumarele declarații la microfon ale câștigătorilor, sub imperiul emoției și prin aura modestiei. Pentru că detectezi acolo motivații puternice și nobile, zbateri, efort, lacrimi, descurajare, demnitate, revoltă, izbândă. Sub aspect civic, parcă în țara asta se dă o permanentă luptă a începuturilor de umanizare, nu doar de modernizare: sentimente contra instituții, conștiință contra vicii legislative, altruism contra corupție, voluntariat contra imobilism culpabil.
Și totuși, e așa simplu de ales, când auzi îndemnul lor de bun simț, lansat de pe scenă din viața de fiecare zi, acea viață firească, sănătoasă, ce rămâne mereu nemediatizată: „Când nu știi ce să faci, fă Bine!”