Dacă ați fi întrebați ce vă doriți mai mult în această viață, probabil că v-ați gândi la un clasament în care, pe primele locuri, s-ar plasa fericirea și sănătatea (sau invers, în funcție de vârstă). Dar cum anume am putea aspira la acestea, în modul cel mai rezonabil?
Anul trecut, cercetătorul american Robert Waldinger a susținut una dintre celebrele conferințe internaționale TED, la Massachusetts (TEDx BeaconStreet). Aceste conferințe au un format accesibil multora, sunt organizate în întreaga lume și traduse în limbi de circulație internațională, au o durată de maximum 20 de minute și prezintă specialiști și persoane creative, minți luminate din orice țară, pe teme de larg interes și cu sugestii de îmbunătățire ori rezolvare a unor probleme din diferite domenii (educație, sănătate, agricultură, civism, cercetare, inventică etc.)
Tema lui Waldinger era: „Ce ne menține sănătoși și fericiți pe parcursul vieții?” El a început cu o întrebare provocatoare pentru audiență: „Dacă ar fi să poți investi, acum, în cea mai bună versiune viitoare a ta, în ce ți-ai stoca timpul și energia pentru asta?” Apoi, cercetătorul a pomenit despre cel mai îndelungat studiu al dezvoltării adulților, realizat la Universitatea Harvard, începând din 1938 până în prezent. Viețile a 724 de bărbați au fost investigate în toate aspectele esențiale, pentru a afla ce anume îi menține sănătoși și fericiți și ce nu. 60 dintre subiecți încă trăiesc și au în jur de 90 de ani, iar Robert Waldinger este al patrulea director al studiului. Au fost vizate două grupuri, în paralel: studenți la Harvard din anul II și băieți din cartierele cele mai sărace din Boston. În prezent, studiul s-a extins și asupra soțiilor acestora, precum și asupra copiilor și nepoților lor.
Concluzia: „relațiile bune ne mențin mai fericiți și mai sănătoși”.
Waldinger a sintetizat, pentru publicul din întreaga lume, trei mari lecții de viață: 1) relațiile sociale (cu membrii familiei, cu prietenii, cu comunitatea) ne fac bine, ne ajută să trăim mai mult, pe când singurătatea și izolarea scad capacitatea activității cerebrale, deteriorează sănătatea și ucid (astăzi, unul din cinci americani se plânge de singurătate);
2) calitatea relațiilor cu cei apropiați contează; relațiile conflictuale pot fi mai dăunătoare decât separarea;
3) relațiile stabile și puternice protejează nu doar corpul, ci și creierul, inclusiv memoria.
Mesajul e că merită să reflectăm asupra acestor rezultate și să căutăm să ne îmbunătățim relațiile cu cei din jur. Măcar din motive de… autoconservare, să ne apropiem cu empatie de cei dragi, să întărim sentimentele de comuniune și atitudinile de solidaritate cu apropiații, să extindem colaborările ce aduc satisfacții sufletești și să vindecăm conflicte vechi, certuri meschine. Să încercăm! Măcar de dragul confortului nostru sufletesc.
Comentează