Sănătate Vindecăm România!

“ Profesia de medic a fost cea care m-a stimulat permanent în a ști mai mult,  pentru a-mi ajuta bolnavii ce mi-au încredințat viața lor” – interviu cu Prof. Dr.  MARIA DOROBANȚU

 

Din galeria “medicilor de nota 10” – pe care încercăm să o întocmim aici, în mediul online, cel mai generos  cu putință și care are șansa de a aduna cei mai mulți “beneficiari”  – nu putea lipsi profilul unuia dintre cei mai valoroși medici cardiologi din România. De pe impresionanta carte de vizită a doamnei Profesor dr. MARIA DOROBANȚU extragem doar primele puncte : Membru al Academiei de Stiinte Medicale Profesor de Cardiologie si Medicina Interna la Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti,  Sef Clinica de Cardiologie  la Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti,  Fondator si presedinte al Societatii Romane de Hipertensiune,  Doctor Honoris Causa al Universitații de vest – “Vasile Goldis” din Arad. Un șir întreg de performanțe profesionale vin să completeze elementele de mai sus : lucrări științifice publicate, titluri științifice obținute în țară și peste hotare, premii și distincții – toate fac din eminentul medic român o valoare națională de care trebuie în primul rând să afle toți romanii ( iar aici este datoria noastră, a jurnaliștilor acestei țări) , iar apoi s-o prețuiască din toată inima. 

Avem astăzi ocazia să vă prezentăm, așadar, un medic de nota 10, în cadrul Campaniei noastre “VINDECĂM ROMÂNIA”. 

Marina Almășan : –  Stimată doamnă doctor, lista performantelor dumneavoastră științifice este, cu siguranță, mai lungă decât acest interviu, pentru care vă mulțumesc! Ce înseamnă, în opinia dumneavoastră, “o femeie de 10”?

Prof.Dr. Maria Dorobanțu : – În opinia mea nu există o femeie de nota 10. De ce ? Pentru că Nota 10 însemnă să
 fii cel mai bun în tot ce faci din toate punctele de vedere, ca profesionist, ca fiică, ca soție, ca mamă/bunica. Ori este imposibil să atingi astfel de standarde în tot ce presupune viața atât de complexă a unei femei. Și apoi nici nu cred că ar fi bine. O astfel de persoană însemnă că nu mai poate progresa, dacă a atins deja nota 10. Unde mai este loc pentru a răspunde celor trei întrebări esențiale ale lui Kant – “Ce pot să știu ?, Ce trebuie să fac ? Ce am dreptul să sper ?”dacă am atins deja maximul în tot ceea ce facem? Prin urmare eu nu cred că aparțin acestei categorii, femei de nota 10! 

Marina Almășan : – Iată, modestia este una din trăsăturile de bază ale unei femei de 10. Q.e.d.! Doamna doctor, aș vrea s-o luăm cu începutul : ați făcut cumva parte dintre acele fetițe care, întrebate fiind ce vor să se facă atunci cand vor fi mari, răspundeau pe nerăsuflate “doctoriță”? De unde această aplecare spre a vindeca oamenii?Cand a apărut decizia conștientă de a merge spre Medicină? Cine a jucat un rol hotărâtor în această decizie?

Prof.Dr.Maria Dorobanțu : – Mă întrebați dacă am fost o fetiță ce vroia să se facă doctoriță ? Da, dar nu pentru ca așa auzeam în jurul meu, ci din cu totul alt motiv. Atunci când eu eram copil nu existau vaccinuri contra febrelor eruptive care sunt atît de contagioase și atunci le-am făcut pe toate. De fiecare data ajungeam la spitalul din comuna în care m-am născut unde erau 2 medici, familia Gorzo, amândoi foarte devotați bolnavilor, copii , adulți sau vârstnici. După 2-3 zile de erupție îmi recăpătam vioiciunea și interesul, iar doamna doctor care mă îndragise, mă lua cu dânsa prin saloane. Dânsa mi-a fost exemplu în a ajuta oamenii în suferință. Din copilărie, nu mi-am mai dorit cu adevărat altceva decât să fiu medic.

Marina Almășan : – Deci să înțeleg că, dacă ar fi s-o luați de la capăt, ați alege același drum? 


Prof.Dr. Maria Dorobanțu : – Dacă ar fi să o iau de la capăt, AȘ FACE TOT MEDICINA. Este profesia care se potrivește cel mai bine structurii mele umane, profesia care nu m-a dezamăgit niciodată. Chiar și atunci când poate am mai greșit din necunoaștere, din lipsă de experiență, sau datorită limitelor vremelnice ale cunoașterii în domeniul meu, a fost profesia care m-a stimulat permanent în a ști mai mult pentru a-mi ajuta bolnavii ce și-au încredințat mie, viața lor. Și nu este puțin.

 

Marina Almășan : – Țin minte că, în școală, colegii mei care dădeau la Medicină, erau cei mai studioși. Dumneavoastră ați fost o tocilară? Ce materii vă plăceau, ce materii vă displăceau, la școală?

Prof.Dr. Maria Dorobanțu : – Nu-mi place cuvântul tocilar, pentru că în opinia mea înseamnă să înveți pe de rost ceva pe care-l uiți repede chiar dacă te-a ajutat să obții la un examen o notă maximă. În schimb am fost un copil, o adolescentă și o tânără coștiincioasă și riguroasă Mi-a plăcut întotdeauna să știu, am tinut și țin deschise ferestrele ființei mele spre cunoaștere. Nu studiasem logica, dar foloseam fără să știu multe din instrumentele acestei științe, în învățare. Faptul că încercam să înțeleg și nu numai să memorez, să folosesc silogisme în judecățile clinice m-a ajutat și mă ajută și acum în rezolvarea multor cazuri.

Marina Almășan : – Suneți o personalitate complexă, lucru la care, desigur, au contribuit mai multe elemente. Cum v-a modelat școala? Dar facultatea? Ce a adăugat , mai apoi, practica?

Prof.Dr. Maria Dorobanțu : –  Desigur că , pentru orice om,  profesia este numai o parte a devenirii sale. Lecturile conexe din literatura beletristica, filozofie, mersul în sălile de concerte sau în expozițiile de pictură sau sculptură m-au ajutat în devenirea mea. Școala și Facultatea, așa cum se făceau în perioada anilor ‘60-‘70, au constituit baza, temelia construcției. Dar fundația are nevoie de ziduri și la înălțarea acestora lucrezi singur. Acoperișul încă nu l-am terminat.

 

Marina Almășan : – Toată admirația pentru oamenii care nu-și înceteaza niciodată evoluția! Spuneți-mi, doamna doctor,  ați avut vreun model in viață/carieră? 

Prof.Dr. Maria Dorobanțu : – Știți sunt frecvent întrebată dacă am avut un model. Sunt absolut conștientă de necesitatea unui model în viață și susțin această idee.

În ceea ce mă privește însă, modelul meu a fost construit dintr-un cumul de exemple pozitive întâlnite în viața mea de doctor și de dascăl (să nu uităm că sunt și cadru didactic, cele două profesii începând aproape concomitent și s-au împletit pe parcursul întregii mele vieți). Am fost deosebit de norocoasă întâlnind și chiar lucrând cu personalități ale lumii medicale din țară (academicianul Leonida Gherasim, academicianul Ion Bruckner) sau din străinătate (Prof Jean Paul Bounhoure din Franța, prof. Eugen Braunwald din SUA) ca să nu menționez decat pe cei ce m-au influențat decisiv. Fiecare dintre dânșii a fost si mai este încă, spre bucuria mea, un exemplu nu numai de medic, de cercetător, de dascăl dar și de om de cultură. Crâmpeiul de viață pe care am avut șansa, marele noroc aș spune, de a-l petrece în compania domniilor lor mi-a îmbogățit viața, mi-a arătat că se poate reuși în profesie și în viață și ALTFEL decât o fac mulți.

Marina Almășan : – De ce anume ați optat pentru cardiologie?

Prof.Dr. Maria Dorobanțu : -Toți cei pe care vi i-am enumerat, sunt și cardiologi și m-am format alături de
dânșii. Iată unul dintre motivele de a face cardiologie, specialitate care a prins contur in acel timp. Dar poate cel mai important motiv este dinamismul științific al acestei specialități. În fiecare minut apare cel puțin o noutate privind descifrarea mecanismelor unor boli cardiovasculare, ale unui tratament cu medicamente sau ale unor devicesuri care pot salva vieți.

Numai în urmă cu câteva zile de exemplu a apărut știrea ca s-a inceput fabricarea inimii artificiale la care a lucrat mai bine de 7 ani echipa prof Alain Carpantier din Franța. Dacă inima artificială va fi bine tolerată la om, această mare descoperire va rezolva problema transplantului cardiac, atât de necesar la un număr mare de bolnavi, chiar și tineri, metodă terapeutică care este dependentă de donatori al căror număr scade. Și argumentele ar putea continuă.

Marina Almășan : – Dacă tot ați pomenit de evoluția spectaculoasă, în domeniul pe care-l reprezentanți  am sa vă întreb ce anume ne desparte de cardiologia practicată în țările evoluate? La ce capitol stam încă foarte rău?

Prof.Dr. Maria Dorobanțu : – Să știți că NU cunoștințele, NU partea teoretică a cardiologiei este diferită. Medicii
români sunt la curent cu tot ce este nou. Congresele și Conferințele internaționale și naționale, accesul la cărți și reviste ca și informațiile online pe care le poț accesa aproape real-time îi ajută pe toți CARE VOR să știe ce se petrece în lume AZI, cel târziu IERI.

Tehnologia este însă departe de a fi prezentă în toate spitalele de cardiologie și nu vorbesc de centrele universitare ci de toate secțiile de cardiologie din țară.

Un alt capitol care ne deosebește de majoritatea țărilor europene este modul în care înțelegem activitatea de prevenție a bolilor cardiovasculare în România. Se știe că a preveni este mult mai eficient decât a trata. Preventia primară, pentru că despre aceasta vorbim, cere însă timp (mulți ani), bani care să asigure schimbarea stilului de viață (alt tip de alimentație, promovarea activității fizice încă din copilărie) și evident o bună educație a populației care să înțeleagă necesitatea acestor programe pe termen lung.

 

Marina Almășan : – Cunoașterea acestor probleme reprezintă primul pas spre rezolvarea lor. V-am studiat CV-ul : menționează o listă nesfârșită  de premii, distinctii, lucrări științifice publicate. Desigur că fiecare are importanța sa, însă vă întreb : de care anume sunteti cea mai mândră?

Prof.Dr. Maria Dorobanțu : – Da, am publicat multe articole în țară și străinătate (în reviste mari că Lancet, European Heart Journal, New England Journal of Medicine, Internațional Journal of Cardiology și chiar în Nature) ca prim autor sau co autor . Am publicat și cărți în edituri prestigioase din țară (Ed Academiei, una fiind și premiată , Ed Medicală, etc) iar 3 cărți au fost publicate în editura Springer (ultima în 2020). Activitatea mea profesională și științifică mi-au adus recunoașterea in țară și în străinătate.

Mă întrebați ce distincții îmi aduc cea mai mare satisfacție. Calitatea de Membru Corespondent al Academiei de Medicină din Franța sau de Membru titular al Academiei de Științe Medicale din România, mă onorează cel mai mult. Titlul de doctor Honoris Causa al Universității de Vest «Vasile Goldiș» din Arad îmi face de asemenea plăcere.

Apoi faptul că pentru 2 ani (2016-2018) am condus un Grup de lucru al Societății Europene de Cardiologie sau că acum (din 2019) sunt membru în boardul Societății Europene de Hipertensiune, fiind responsabilă cu toate cele 42 de Societăți Naționale de Hipertensiune,  constituie de asemenea un motiv de mândrie pentru mine.

 

Marina Almășan : – Tot ce spuneți nu face decât să mă simt și mai onorată pentru interviul pe care îl acordați revistei noastre. România trebuie să se mândrească cu astfel de medici străluciți!  Dvs personal prin ce considerați că ați “împins” lucrurile spre “înainte”, în materie de cardiologie?

 

Prof.Dr. Maria Dorobanțu : – Eu cred că am reușit să fac 2 lucruri de care sunt mândră.

Cel mai important este crearea unei clinici moderne de cardiologie după modelul clinicilor în care am lucrat în Franța – Toulouse în anul 1991 cand am avut o bursă postdoctorat a Guvernului Francez, timp de 1 an și apoi în SUA – Chicago în 2010. Este o Clinică ce cuprinde o Secție Clinică, Terapie intensivă de cardiologie, Laborator de Ecocardiografie cu acreditare European , Laborator de Coronarografie și Cateterism Cardiac în care se tratează inclusiv bolnavii cu Infarct Miocardic Acut, Laborator de Aritmologie , ambele acreditate pentru formarea de specialiști în domeniu ; Laborator de Scintigrafie Miocardică , Laborator de Cardiologie Moleculară și Genetică. Toate aceste laboratoare au aparatura obținută în mare majoritate prin proiecte de cercetare.

Evident că ele nu pot funcționa fără medici de înalt profesionalism, mulți cu recunoaștere la nivel european. Am, probabil, cea mai tânăra echipa de cardiologi în total 29 (media de vârstă este de 35-36 ani) la care se adaugă foarte mulți rezidenți. De altfel clinică este recunoscută de către Ministerul Sănătății și de către Ministerul Învățământului și Cercetării ca Centru de Excelență în Cardiologie. Majoritatea medicilor sunt și cadre didactice, deci avem permanet studenți (anul IV și anul VI) ceea ce ne obligă să avem un anume standard profesional.

A doua mare realizare pe plan național este înființarea în anul 2011 a Societății Române de Hipertensiune în care activează specialiști din varii domenii: cardiologie, medicină internă, nefrologie, neurologie, medicină de familie, diabet, etc.

Datorită unei activități complexe SRH a fost integrată în Societatea Europeană de Hipertensiune. În cadrul societății de Hipertensiune am inițiat și realizat trei mari studii epidemiologice la nivel național (studiile SEPHAR, ale căror rezultate stau la baza construirii unor programe de prevenție primară și care au fost publicate în țară și străinătate.

Am înființat și o revista de Hipertensiune în 2015 (Journal of Hypertension Research) cu apariții regulate (4 numere/an) în limba engleză și în care publică specialiști din țară și din străînătate.

 

 Marina Almășan : – Vă felicit din toată inima, în numele unui popor care din păcate nu știe să-și prețuiască valorile… Referindu-ne acum la sistemul medical românesc : prin ce anume vă nemulțumește? Cum poate fi el salvat?

Prof.Dr. Maria Dorobanțu : – Nu cred că sunt în măsură, nu am competența administrativă, să vorbesc despre sistemul sanitar. Și totuși cred că cheltuiala cu rigoare a banilor, cu mai mult discernământ, ar ajută la o dotare corespunzătoare a spitalelor și a unităților ambulatorii. Este nevoie de o mai mare flexibilitate, adaptată la condițiile sanitare de moment, cum este boala COVID -19. O mai bună organizare a sistemului ar putea răspunde mai bine provocării pe care o reprezintă o boală necunoscută, care afectează milioane de oameni de pe întraga planetă. Evident că este imperios necesară construirea de spitale moderne cu circuite corecte și echipe multidisciplinare, depășindu-se astfel ideea de spitale pavilionare.

Marina Almășan : – Nu pot să evit o întrebare care mă frământă în mod real : statutul medicului a avut mult de suferit, în ultimii ani. De ce, oare? S-a dorit acest lucru? Cum pot fi recâștigate respectul și încrederea populației?

Prof.Dr. Maria Dorobanțu : – Cred că perceperea corectă a acestui statut depinde de mai mulți factori. În primul rând de profesionalismul medicului și de relația acestuia cu pacientul, empatia medicului și modul în care comunică cu pacientul. Apoi depinde și de educația pacienților care trebuie să se adreseze la timp medicului dar să și înțeleagă limitele științei medicale, atunci când li se explică. Pe de altă parte un rol important îl are societatea. Sigur că orice eroare majoră trebuie sancționată dar să nu fie generalizată . Aș sugera ca și sucesele notabile ale unor colegi să fie făcute publice.

 

Marina Almășan : – Da, si aici, ca reprezentant al mass-media, mă simt vizată direct! Dip păcate se pedalează doar pe puținele exemple negative, ignorându-se cele foarte multe, pozitive…Aș vrea să ne ancorăm puțin în realitatea imediată. Care este opinia dvs despre COVID19?  Afectează acest virus și inima noastră?

Prof.Dr. Maria Dorobanțu : – Boala COVID 19 provocată de virusul SARS-COV 2 este o boală foarte parșivă cu multiple manifestări, pe care o învățăm din mers și care nu are încă un tratament eficient în toate cazurile. De ce ? pentru că virusul SARS-COV 2 are o structură foarte complexă. El pătrunde în organism pe cale nazală ajungând direct în plămâni unde se fixează pe pneumocite, provocând leziuni pulmonare uneori severe ce duc la insuficiență respiratorie. Virusul atacă toate vasele de sânge din organism deoarece pătrunde în vas prin intermediul unei enzime (enzima de conversie) care joacă rol de receptor și care se găsește în număr diferit pe toate celulele de la suprafața vaselor mici provocând o inflamație (endotelită) difuză. Iată de ce o parte din persoanele infectate au manifestări cardiace, neurologice, renale, hepatice, digestive, etc. Sigur că persoanele cu imunitate mai slabă, cu leziuni preexistente cardiace, renale, neurologice fac forme mai severe de boală și chiar decedează.

Pentru noi, medicii, echipamentele de protecție complexe, corect purtate ne-au protejat , dar nu pe toți . Procentul medicilor infectați este mare, în special în spitalele care au îngrijit bolnvi cu COVID 19. Din păcate unii au plătit cu viața.

Pentru populația generală măsurile de igienă elementară (spălatul mâinilor, folosirea substanțelor de dezinfectat și purtatul corect al măștii) constituie mijloace de a ne proteja de infecții. Testarea unui număr cât mai mare de persoane este de asemenea foarte utilă pentru că presupune și identificarea subiectilor infectați dar asimptomtici, care trebuie izolați. Altfel ei pot transmit boala.

Singurul tratament de prevenție eficient cu adevărat al acestei infecții este VACCINUL antiviral care iată că a apărut după munca cumulată a aproape 100 de echipe de cercetători din întraga lume. Sunt mai multe tipuri de vaccin pentru că fiecare atacă altă componentă a virusului. Este singura speranta a stopării pandmiei și a revenirii la o viață normală.

Până se realizează însă o imunizare în masă, populația tebuie să înțeleagă că măsurile de prevenție sunt absolut obligatorii și poate să rămână cu unele obiceiuri bune și pe viitor.

 

Marina Almășan : – Vă mulțumesc pentru aceste precizări, atât de necesare. Dar haideți să ne depărtăm puțin de latura medicală si îngăduiți-ne să vă cunoaștem și în afara cabinetului medical. Ce ar trebui să știm despre femeia Maria Dorobanțu?

Prof.Dr. Maria Dorobanțu : – Pot spune că sunt o femeie împlinită. Am o dublă profesie, cea de medic și cea de profesor. Pe amandoua le iubesc în egală măsură și mă străduiesc să le onorez cât mai bine. Bolnavii pe care i-am îngrijit sau îi îngrijesc ca și studenții (foști sau actuali) sunt cei mai corecți judecători ai mei. Pe ei să-i întrebați dacă medicul și profesorul Maria Dorobanțu își face sau nu datoria, își onorează sau nu sarcinile pe care și le-a asumat.

Am o familie foarte frumoasă de care sunt foarte mândră. Sunt soție, mamă a 2 băieți de excepție care mi-au adus 2 fete deosebite și patru nepoți inteligenți și frumoși. Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru darul făcut.

Ce-mi place în afară profesiei ? Îmi place să citesc și altceva decât medicină (poezie, filozofie,) să ascult muzică clasică, îmi place să merg la muzee, în expoziții de pictură, etc. Altfel spus, îmi doresc că linia orizontului meu de om să se tot îndepărteze.

 

Marina Almășan : – Sunteți un om ales. Ferice de cei care vă au în preajmă! Ne apropiem, iată,  de finalul anului. Cum vă doriți să arate 2021? ( in general și pt dvs, in particular)

 

Prof.Dr. Maria Dorobanțu : – Aș vrea că anul 2021 să fie unul NORMAL, fără pandemie, să mă pot întoarce în amfiteatru și în salon la bolnavi. Mărturisesc că îmi lipsesc studenții și bolnavii. Îmi doresc să am din nou o viață de familie normală, să ne putem întâlni cu toții, cu prietenii, cu colegii.

Îmi doresc că oamenii să își schimbe mentalitatea și comportamentul. Acest lucru presupune însă o creștere a nivelului de educație nu numai a copiilor, ci și a adulților și chiar a bătrânilor, fără să părăsească ceea ce avem bun. Numai așa putem avea o stare bună de sănătate trupească și mentală, iar un popor needucat și bolnav nu are nicio șansă să reziste peste timp. Iar noi avem multe secole în urmă care ne dau forța de a continua. Sigur, trăim în era digitală , vrem nu vrem ne adaptăm la ea.. Numai așa putem să înțelegem provocările secolulului în care trăim și să progresăm. Sunt conștientă că toate acestea necesită timp , dar TREBUIE să începem de undeva.

Fie ca anul 2021 să ne aducă înțelepciunea de a descoperi /redescoperi adevăratele valori umane, de a înțelege că, așa cum spunea Descartes, «dincolo de ce este aparent și exterior, există ceva ascuns și profund, un adevăr esențial pe care poate merită să-l descoperim»

Marina Almășan : – ..iar spiritul dumneavoastră neobosit sigur îl va descoperi! Vă multumesc din suflet, stimată doamnă doctor și vă doresc ca fiecare din dorințele de mai sus, să vi se îndeplinească!

 

Campanie susținută de DRM ROMANIA : Clinica de excelență DRM ROMANIA