Foto : Elena Cristescu
Mă adresez acum femeilor de 10 : ia dați o raită prin sertarul vostru cu bijuterii! Aveți cumva vreun inel, pandantiv , broșă sau cercei cu chihlimbar? Nu aveți?!? Foarte rău! Se spune că chihlimbarul este o piatră ce atrage energiile pozitive și tot spre el converg și forțele care ne asigură protecție, nouă celor ce o purtăm, în chip de bijuterii.
Piatra de chihlimbar este asociată cu soarele și, asemenea unei doze de vitamina D, ne generează o stare de echilibru, vitalitate, încredere și, mai mult, ne eliberează și de stresul zilnic. O piatră fermecată, așadar?!? Așa s-ar părea! Este și motivul pentru care, în momentul în care am auzit că în Copenhaga există un Muzeul al Chihlimbarului, l-am inclus rapid în planurile noastre.
De fapt, trecuserăm pe lângă el de nenumărate ori, începand cu prima zi, fără să-l vedem! Eram prea “orbite” de frumusețea celebrului port Nihavn, una din emblemele Capitalei daneze. În vânzoleala de oameni, amestecată vizual cu cea de stegulețe, ambarcațiuni si catarge, abia dacă mai poți băga în seamă clădirile de pe marginea micuțului golfuleț, a cărui imagine circulă însă abundent în întreaga lume, pe cărți poștale, suveniruri și fotografii ale turiștilor!
Și totuși, aflandu-ne în Piața Kogens Nytorv și pășind pe faimoasa stradă pietonală din Nihavn, care se strecoară printre apele ce leagănă vaporașe – pe o parte și un șir indian de terase, cafenele, restaurante și hotelașe – pe partea cealaltă, am observat, la un moment dat, în debutul său, o micuță clădire, care adună laolaltă și un magazin de chihlimbar, dar și un mic muzeu, dedicat acestei pietre semiprețioase, cu o istorie atât de interesantă. Clădirea, așa mică cum e, este una dintre cele mai vechi ale Copenhagăi : 1606 scrie pe certificatul său de naștere! În anul acela nu existau nici Piața Kogens Nytorv și nici măcar cochetul port Nihavn!
Chihlimbarul mai este cunoscut și sub denumirea de “ambră” ( in Ghidurile turistice în engleză veți descoperi Muzeul sub numele de “Amber Museum”) , numele provenindu-i din limba arabă. Aici, “al-anbar” înseamnă „auriu”. Fix galben aurie este și culoarea pietrei pe care, proprietățile sale miraculoase au așezat-o pe un loc privilegiat în viața spirituală, încă din cele mai vechi timpuri și până în cele moderne. În era faraonilor din Egiptul antic spre exemplu, chihlimbarul făcea parte, alături de tămâie, din ritualurile mistice și era folosit chiar și în procesul de îmbălsămare a mumiilor. De altfel, în piramide s-au descoperit talismane, amulete și bijuterii confecționate din chihlimbar : femeile de atunci le purtau cu credința că alungă astfel blestemele și energiile negative. Și..la urma urmei, de ce să nu păstrăm această credință?!? Elena, avem de vizitat! Ne facem zâmbitoarea poză de rigoare de la intrare și…pătrundem în universul gălbui al unuia dintre cele mai mărunte dar inedite muzee daneze! …poate nu e tocmai bine, dar mărturisesc deschis că mai mult timp am petrecut în magazinul de la parter, decât în muzeul însuși! Doar , se știe, dincolo de beneficiile misteriosului chihlimbar, există și acea terapie prin shopping, adorată de noi, femeile, chiar dacă prețurile din Copenhaga mențin mereu shoppingul la stadiul de “intenție”!
Muzeul este deținut de House of Amber, o cunoscută companie din Danemarca, fondată în 1933 de danezul Einer Fehrn. Intrarea în Muzeu este oarecum “mascată”. La început intri în magazin, te pierzi printre vitrinele încărcate cu mii de bijuterii gălbui în diverse combinații, după care, arătând “Copenhagen Card”, ești indrumat câtre o “ușă secretă” , pe care neștiutorii o ignoră cu talent și care te introduce în universul fabulos al chihlimbarului. Muzeul deține o colecție apreciabilă de antichități și artefacte, care stau împietrite în vitrine, însoțite fiind de bogate explicații aferente. Detaliile pe care le afli despre poate neglijata până acum piatră semi-prețioasă, sunt uluitoare! Vikingii – că tot ne aflăm pe teritoriul lor, sculptau bucăți de chihlimbar în forme de animale, despre care se credea că ar conține, adunată într-însele, puterea acestora. Dar nu numai această parte a lumii venera chihlimbarul, răspandindu-l în întreaga lume. În Grecia și Roma antică, bunăoară, femeile purtau, in chip de bijuterii, figurine de pești, broaște și iepuri de chihlimbar pentru fertilitate. Iar înțelepții chinezi aveau credința că sufletele tigrilor se transformă în chihlimbar, la eliberarea lor din această lume fizică.
Vă întrebați, probabil, ca și în cazul oricărei “pietre”, de unde anume se extrage ea? Ei, iată, în cazul chihlimbarului, situația este oarecum diferită și prin asta și inedită. Piatra de chihlimbar se formează prin fosilizarea rășinii de copac, într-un proces care se poate întinde pe 30 – 90 de milioane de ani. Rășina de chihlimbar provine, în mod special, din arborele Pinus succinifera. Cea mai veche bucată de chihlimbar descoperită este estimată la aproximativ 320 de milioane de ani!!! Inventivii designeri ai muzeului din Copenhaga au plasat, in muzeul lor și cea mai MARE bucată de chihlimbar, descoperităvreodată în Danemarca ( puțin peste 4kilograme!!!) . Ea s-a prins, în 2010, în năvodul unui pescar danez, care, iată, a ratat somonul, dar a prins o frumoasă piatră de colecție , ajunsă piesă centrală într-un Muzeu vizitat de turiștii din întreaga lume!
Edilii acestuia au găsit și maniera de a ilustra , cât mai ingenios, modul în care, din rășina unui copac, ajunge să se formeze, printr-un proces de durată, chihlimbarul investit astăzi de designeri în felurite bijuterii..
De altfel, una dintre cele mai speciale colecții ale muzeului o reprezintă cea care însumeaza peste 100 de pietre de chihlimbar ce poartă în micuțul lor pântec… mici gâze sau plante! Descoperirea lor, cu ochiul liber sau uneori cu o lupa atașată vitrinelor, devine o îndeletnicire provocatoare de satisfacții mărunte, dar atât de mari totodată! Nu-i de ici de colo, să recunoaștem, să descoperi o muscă de acum 30 de milioane de ani, care, îndrumul către casă și muscoiul ei, a fost înghițită de o fărâmă galbuie de chihlimbar! Mici ecrane digitale inserate în panourile muzeului , exemplifică prin imagini video procesul prin care nevinovatele zburătoare au ajuns să fie încremenite pe veci într-o picătură de rășină, ce va deveni ulterior piatră de chihlimbar într-o bijuterie cool.
O șmecheră “Selfie area” exploatează înclinația ultilizatorilor de rețele sociale și nu numai, către fotografiile de tip “selfie” : ai posibilitatea să te imortalizezi tu însuți prins în caprivitatea unei pietre de chihlimbar, la fel cum au pățit și insectele despre care tocmai v-am vorbit! Să ratăm ocazia? Nicidecum! Profităm de faptul că, la această oră, suntem singurele vizitatoare ale Muzeului si…la muncă, Elena! Ne concentram asupra grimasei pe care intuim că am avea-o în secunda unui astfel de “cataclism” și…pozele-s gata! Pentru Facebook sunt perfecte, pentru carte….ne mai gandim! 🤔
…Dar tot mai fascinantă este viața în libertate! Ne eliberăm din “strânsoarea chihlimbarului” și mai dăm o raită prin muzeul, după care îl abandonăm în favoarea… celui de la parter. Căci și magazinul de jos, prin prețurile sale, devine, până la urmă, tot un muzeu de vizitat.
Și pentru că mi-am propus să fiu sinceră, o sa vă marturisesc ce-am pâțit, deși povestea se încadrează perfect în seria istoriilor “cu blonde”! 🙉🙉 Refuzand , din cochetarie să-mi așez ochelarii pe nas, m-am lăsat indusă în eroare de o …iluzie optică de pe eticheta cu prețul, și desprinzand dintr-o vitrină un inel ce mi-a părut a fi la un preț mai mult decât prietenos, l-am probat, mi-a plăcut și, mai mult, am primit încurajarea – e drept, cu jumătate de gură, a Elenei ( ea vede bine, dar, din politețe, nu m-a tras de mânecă!) Am achitat, prin urmare, cu încântare și.. cu cardul, după care, idată ieșind în stradă, m-am grăbit să fac o fericită postare pe Fb, lăudându-ma cu proaspata achiziție.
Abia mai târziu, dupa ce Revolut a revenit , pe telefonul meu mobil, cu precizarea sumei cheltuite, m-au năpădit căldurile, constatând că zeroul din coadă nu-l văzusem! 😩😩
…Dar danezii sunt niște oameni extrem de sufletiști și prietenoși și revenirea mea disperată, dupa mai mult de o oră, “la bază”, s-a soldat cu fericita returnare a banilor plătiți aiurea! Asta ca să ma laud și eu că am avut peripeții, la Copenhaga! 😂😂😂
( vezi, Elena, că am avut curajul să povestesc?😂😂😂)
Comentează