Foto: Marian Grigore
…Înaintăm paralel cu faleza și o ținem tot așa, preț de un sfert de oră. E o adevărată plăcere să mergi pe jos, când nu plouă. Și iată că… NU plouă! Mai mult decât atât, câteva săgeți însorite străpung, în sfârșit, acoperișul cenușiu al cerului. Pe mal – cârd de ambarcațiuni adormite, așteptand semnalul stăpânilor pentru a-i duce în larg.
Dar iată : în zare apare Turnul. Îl recunoaștem ușor, face parte din recomandările oricărui site turistic dedicat Lisabonei.
Construit în 1515 ca o fortăreaţă de apărare la intrarea în Portul Lisabona, Turnul Belem este practic un simbol al oraşului. Știți care este cea mai simplă modalitate de a vedea care sunt simbolurile unui oraș? Să intri într-un magazin de suveniruri : imaginile care apar obsesiv pe magneții de frigider, brelocuri, căni, pixuri, dopuri, coastere, solnițe, șosete și mănuși de bucătărie, ele sunt simbolurile unui oraș. Am acasă, bunăoară, zeci de brelocuri, căni, magneți, tăvi de cafea, mănuși de apucat oalele de pe aragaz, păhărele, deschizătoare de sticle, etc, care poartă pe ele fie Marele Zid Chinezesc, fie Turnul Eiffel, fie Piața Roșie, Statuia Libertății, Podul Carol, halbele bavareze, Mica Sirenă sau pe bunul Moș Crăciun, adus și el, în chip de breloc, din Laponia. Ba chiar și un magnet cu chipul lui Dracula îmi cumpărasem cândva de la Sighișoara, dar…fiind de sorginte mioritică, după vreo două săptămâni, magnetul i s-a desprins de trup și fiorosul personaj a aterizat pe gresia din bucătărie, unde s-a făcut țăndări…
Până să ajungă și el suvenir, impunătorul turn din fața noastră a fost locul de unde se îmbarcau, demult de tot, exploratorii portughezi, în memorabilele lor călătorii de descoperire a lumii. Între ei prinţul Henric Navigatorul, Bartolomeo Diaz, Vasco de Gama, Fernando Magellan… Însuși Cristofor Columb a făcut un mic popas la Belem, atunci când a revenit victorios în Europa, după ce descoperise America.
Turnul a fost înălțat în secolul al XVI-lea, la ordinul Regelui Manuel I, iar arhitectul şef a fost Francisco de Arruda. El a strecurat elemente maure în structura și elementele decorative ale construcției sale. Privind către turnurile de veghe gândite de Arruda, îmi pară că, deși sunt sculptate în piatră, par a fi atât de ușoare, încât o adiere mai puternică de vânt le-ar putea zbura direct în apele învolburate ale Tejo-ului. Îl rog pe Marian să fotografieze un detaliu care-mi atrage atenția. Voi citi mai apoi despre el: o reprezintă pe Fecioara Norocului ( Senhora do Bom Sucesso) , așezată sub un baldachin încărcat cu decorațiuni sculptate..
Ce motiv a avut, oare, UNESCO să înscrie Turnul în patrimoniul umanităţii? Simplu: dorinţa de a-i reaminti omenirii de epoca marilor descoperiri geografice, vremuri în care, practic, a prins contur lumea modernă…
…Gata! Am isprăvit obiectivele fixate pentru astăzi! Până și vremea s-a îmblânzit precum leii în arena circurilor de altădată, drumul spre casă e al nostru, însă decidem, din mers, că ar încăpea, până la “ora de închidere” și un popas la vestitul Muzeu al Caleștilor. Mai ales că ne e în drum, iar “Lisbon Card” îl include și el, la secțiunea “Gratuități”!
…Dar pana una alta, mai facem cateva poze pe drumul însorit : e atât de cool să vedem Lisabona zambind!
,
Comentează