Bărbați de 10

“ Mi se pare superficial ca noi, ca popor, să ne mulţumim doar cu “a ne descurca” – interviu cu omul de afaceri GEORGE PĂDURE, în ajunul apariției cărții sale “O viață cât zece”

 

Pe George Pădure îl cunosc, îmi pare, de-o viață. De fapt, da, chiar de-o viață îl și cunosc, din cele două ale mele, dacă e să-mi împart anii între cei de “până-n Decembrie ‘89” și cei de “după”. Îl știu, așadar, din cea de-a doua viață a mea, ba pot spune chiar că a fost primul om de afaceri cu care am negociat direct un contract, punându-mi în aplicare câteva din  cunoștințele dobândite prin bibliotecile ASE-ului…. Atunci, imediat după ‘89,  se nășteau , in ograda lui Mihai Tatulici și mai apoi a mea, primele contracte de sponsorizare ale emisiunilor de televiziune din România…
George Pădure mi s-a părut un om aparte, țin minte. Era un tip relaxat, deschis, abil, “destupat” – cum ar spune unii ; într-un cuvant, era “altfel”, decât ceilalți din jurul meu, sufocați încă de tarele “domniei” ceaușiste. Se vedea clar că George Pădure trăise “afară”. Arăta altfel, avea alt stil. Era și frumușel foc , elegant, manierat și roiau femeile frumoase în jurul lui!😁

…După ani de colaborare “comercială”, ne-am revăzut la Primăria Sectorului 1, cand, cu banderola tricoloră de-a curmezișul pieptului, domnul Primar, prin autoritatea sa,  m-a legat ( speram eu, pe viața!) de tatăl fiului meu. Aici nu i-a prea reușit!😂😂 Dar l-am iertat demult, ba chiar m-am bucurat să-l regăsesc –  după mai mulți ani în care fusese parcă înghițit de ape ( că tot a fost inclusiv marinar, în tumultoasa sa viață) – din nou în lumea afacerilor. De data aceasta în domeniul HORECA. 

    ….Și iată că George Pădure mă invită la …o lansare! Cunoscutul om de afaceri și politician, obișnuit să răspundă unor “challenge”-uri care de care mai spectaculoase –  și-a dorit să îmbrace și haina de scriitor. O carte cu un pronunțat caracter autobiografic va vedea, zilele acestea, lumina tiparului. Dacă o vor cumpăra, din librării, chiar și numai cei ( și mai ales CELE!😉)  care îl admiră pe George Pădure, înseamnă că sigur vom avea de a face cu un “best-seller”! 

   Până una-alta, am profitat de ultimul nostru contact telefonic, pentru a-i solicita un interviu. Și deși viața sa – și cea profesională si cea personală – sunt mai mult decât agitate, în amintirea frumoaselor noastre colaborări, George Pădure și-a găsit timp și …a rezultat interviul de mai jos.

…..care sigur vă va face să-i cumpărați cartea! 😉

Marina Almășan : – George, spune-mi,  “Pădure”  este chiar numele tău, sau…o ”poreclă”, transformată in “renume”?

George Pădure : – PADURE este numele meu si sunt mandru de acest nume. Imi place foarte mult!

Marina Almășan : – Se spune că nu există “pădure fără uscături”. Tu..ai ceva să-ți reproșezi? 😁

George Pădure : – Imi reprosez si sunt de multe ori dezamagit, dar dezamagit de mine. De fapt, de increderea pe care am avut-o la un moment dat, in anumite persoane, atat in viara intima, cat si in rest.

Marina Almășan : – Cu toții luăm palme de la viață, pe această temă, stai liniștit! Dar dacă privești înapoi, nu cu mânie, ci cu mândrie, care crezi c-au fost momentele cele mai importante din viața ta?

George Pădure : – Mai multe, dar imi vin in minte următoarele :  momentul in care am fost sunat sa ma prezint sa iau carnetul de marinar, apoi cel în care am fost acceptat ca refugiat politic in Belgia, apoi cand am primit cetatenie belgiana, cand am decis sa fac GEPA, cand am decis sa construiesc blocuri cu apartamente, nu vreau să uit momentul în care mi s-au nascut cei doi gemeni. Și ar mai fi multe altele altele.

 

Marina Almășan : – Wow, ce listă consistentă și ce evenimente cu adevărat notabile! M-aș întoarce puțin în copilăria ta : ce învățăminte, transmise ție de părinți, ți-au fost de folos, mai apoi,  în viață? Pentru ce le ești recunoscător?

George Pădure : Pentru felul in care m-au crescut si m-au educat, chiar daca tata a fost mai dur. M-au invatat sa nu mint, sa nu fur, sa respect ceea ce promit.
Si de asta sunt asa cum sunt.

Marina Almășan : – …și n-ai ieșit rău deloc! 😁 Dar, spune-mi, ce crezi că ar mai fi trebuit să te învețe  – și n-au făcut-o – ca să-ți fie apoi mai ușor în viață?

George Pădure : – Sunt probabil unele lucruri pe care nu le-am invatat de la ei, ci mai degraba din viata. Dar pentru asta nu ei au vreo  vina, ci eu, pentru ca am plecat devreme de acasa, luand viata in piept la 15 ani. Au ratat , așadar, sansa de a mă mai invata….

Marina Almășan : – Apropo de parcursul ăsta al tău, început , iată , din adolescență, care consideri că a fost cea mai dură lecție a vieții tale?

George Pădure : – Am primit-o anul acesta,  in doua randuri, de la oameni in care am crezut si pentru care am ramas dezamagit, asa cum spuneam mai inainte. 

Fara sa dezvolt subiectul, e vorba de o banca si acum, de curand, de o femeie.

Marina Almășan : – Deși mor de curiozitate, îți respect dorința de a nu detalia. Hai să ne întoarcem la marii “pași” din viața ta . Spune-mi, e greu să-ți părăsești țara? Ai mai face-o încă o dată?

George Pădure : – Parasirea tarii este o decizie pur personala, extrem de serioasa. Nimeni nu este in masura sa te invete asa ceva. Acum, cu atatea incurcaturi, femei si copii in Romania, nu as mai face-o. Dar dacă eram liber, o faceam din nou..

Marina Almășan : – Mă întristează răspunsul tău, pentru că nu mi-e greu să ghicesc, în umbra lui, o mare dezamăgire…Spune-mi, George, din acea perioadă de “stat departe”, care sunt cele mai fericite și , respectiv, cele mai dureroase amintiri?

George Pădure : – Succesul pe care l-am avut atunci cand traiam in Belgia, a fost o intreaga perioada fericita. Tot in acea perioada, urmarirea vietii mele de catre Securitate, respectiv de catre Traian Basescu, sunt cele mai dureroase amintiri.

Marina Almășan : – Nu-i de mirare titlul cărții pe care ai scris-o…Țin minte, pe când aveam , la TVR, “Ceaiul de la ora 5” , GEPA, firma ta, ne era sponsor. Erai un prosper om de afaceri, unul dintre primii, ai României post-decembriste. Cum consideri că a evoluat mediul de afaceri, in România? Mai merită să faci afaceri?

George Pădure : – Din pacate, mediul de afaceri NU a evoluat, a involuat. Incepand cu anul 2004, apoi 2009, guvernantii nu au mai avut in vedere „mediul de afaceri”.

Marina Almășan : – Ca economist, mi-ar fi plăcut să adâncim subiectul. Revista de față nu este însă cel mai potrivit context. Așa că…hai să mergem mai departe, pe firul vieții tale. La un moment dat, ai virat-o spre politic și ai fost unul dintre cei  mai eficienți și prețuiți primari de sector, din câți a avut Bucureștiul, în toți acești 30 de ani. Apoi…ai dispărut din politică. De ce? 

George Pădure : – In primul rand, de frica lui Traian Basescu, ajuns presedinte, care mi-a promis public,  intr-o emisiune televizata, ca ma va baga „in zeghe”.
Ulterior, pentru că am văzut calitatea clasei politice de dupa 2004 si o spun nu pentru ca as fi eu mai destept, ci pentru ca, pur și simplu, nu doream sa ma amestec cu acesti politicieni.
Cred ca iti amintesti o zi in care m-ai sunat sa ma inviti la o emisiune si am refuzat, spunand ca, „nu mai vreau sa ma vada nimeni”…

Marina Almășan : – Îmi amintesc, cum nu! Și iată că abia acum primesc explicația!…Spune-mi George, care ți-au fost bucuriile și care dezamăgirile acestei ultime experiențe?

George Pădure : – Bucuriile au fost că am văzut,  chiar si in prezent, ca mai exista oameni care m-au cunoscut si care continuă sa ma aprecieze. Dezamagirile…vin atunci cand nu se intampla asa. 

 

Marina Almășan : – Asta e, nu poți fi niciodată pe placul tuturor. Hai să schimbăm registrul! Ai fost de multe ori catalogat ca fiind un ( iartă-mă! ) “fustangiu”. A fost un epitet meritat? Vorbește-ne despre femeile din viața ta, atât cât avem voie să știm! 

George Pădure : – Ar fi multe de vorbit. Iti recomand sa citesti cartea mea „O viata cat zece” si vei intelege ca ceea ce am facut, este de fapt specific zodiei mele de Taur.
Ori stabil, doar cu una care merita, ori cu toate!

Marina Almășan : – M-ai îngrijorat : și fiul meu este tot  Taur!… 😁😁 Dat fiind profilul revistei, am să te mai intreb ceva “cu specific”  : Ce înseamnă, in opinia ta, o “femeie de 10”?Dar aici te rog să fii mai generos cu răspunsul! 😉

George Pădure : –  O “femeie de 10″, este acea femeie care detine toate cele 3 calitati, in societate, in casa si langa tine, ca barbat. Ai nimerit la un barbat destul de pretentios, așa că,  urmare a experientei, raspunsurile vor fi pe masura.
Stii ca se spune, „cu cat este mai rautacioasa, mai mofturoasa femeia, cu atat este mai iubita”. Gresit!
Daca cel ce o are este un barbat adevarat, femeia de langa el trebuie sa stie si sa fie educata,  sa creeze ambianta si atmosfera necesare unei convieturi fericite, astfel incat sa poata reprezenta fericirea celui de langa ea. Asa cum sunt eu,  pozitiv, tot asa trebuie sa fie si ea, fara ca niciunul sa  invoce greutatile sau oboseala acumulata pe parcursul zilei. Sigur, o data pe luna poate sa existe si o mica suparare, (daca exista), suparare pe care unul din cei doi trebuie sa fie apt sa o depasesca. E greu si trebuie sa fi motivat suficient pentru asa ceva. Altminteri, unul din cei doi, nu este „adevarat”.

Marina Almășan : – Mulțumesc pentru răspunsul amplu! 😁   Care este statutul tău acum? ( și profesional, și familial)

George Pădure : – În business, sunt acelasi spargator de drumuri, in afaceri autentice. Familial, sunt singur, al nimanui, cu cateva familii insa, față de care am si imi recunosc obligatiile.

Marina Almășan : – Acum, după ce ai făcut această dezvăluire, pregătește-te de asalt! 😁 De fapt , trebuie să le spun cititorilor noștri că majoritatea  răspunsurilor la întrebările mele se regăsesc și in cartea pe care urmează s-o lansezi, zilele viitoare. Vorbește-ne puțin despre ea.

George Pădure : – Este o carte despre toata viata mea, mai putin 5-6 ani de la inceputul vietii pe care nu mi-i amintesc. O carte cu multe experiente. 
Eu nu mi-am căpătat experienţa în România sau în Belgia, ci în cele peste 60 de ţări prin care am trecut, reuşind
foarte bine să mă înţeleg cu cei pe care-i întâlneam, în română, greacă, engleză, franceză sau olandeză. De la
fiecare am cules câte ceva din tainele vieţii şi la fiecare am putut observa specificităţi proprii acelei ţări. Nu pot spune însă că există vreun popor mai abil în a se descurca decât românii sau grecii. Dar şi vulpea este abilă. Este oare aceasta principala calitate a unei fiinţe, în ceea ce priveşte supravieţuirea? Fie că răspundem cu da sau cu nu, mi se pare însă superficial ca noi, ca popor, să ne mulţumim doar cu “a ne descurca”. Vorbesc de felul in care m-am descurcat in afaceri, in scoala, in politica si chiar in viata intima.

Marina Almășan : – Nu pot decât să-ți doresc să fie un “best-seller”. Chiar așa, Care crezi că este “cârligul” cu care  cartea ta iși va atrage cititorii, devenind faimoasă?

George Pădure : – SINCERITATEA

Marina Almășan : – Așa să fie! Mai am însă o curiozitate : în viața unui om, o carte autobiografică vine, de regulă, atunci când respectivul consideră că a spus cam tot ce avea de spus, în viață. Să înțeleg că “depui armele”?

George Pădure : – Din contra! Abia incep! Inca n-ati vazut nimic…..  Dosarul Traian Basescu a fortat aparitia cartii.

Marina Almășan : – Să ne mai referim puțin la ea, la carte. Pe vremea cand conduceai GEPA, la televizor rula, în mod obsesiv,  o reclamă care nu mi-a ieșit nici acum din minte “ GEPA Electrocenter : calitate înainte de toate”. Ce slogan publicitar ai folosi, pentru cartea ta?

George Padure : – O viata cat zece! 


Marina Almășan : – Aha, deci versul “românul are șapte vieți în pieptu-i de aramă” ( “Peneș Curcanul” – Vasile Alecsandri)  , devine, în cazul tău, “o viață… cât zece! “ . Oricum, cifra 10 se asortează perfect emisiunilor mele, dar și cititoarelor acestei reviste, așa că…ne place foarte mult titlul tău! Abia aștept să-ți citească toată lumea cartea, să vem ce dezbate! Iar acum, dragă George, să încheiem cu o întrebare generică : Ce-ți dorești cel mai mult?

George Pădure : – Tinand cont de vremuri, sa fim sanatosi si sa reusim sa ne revenim, toti romanii, cat mai repede!

Marina Almășan : – Doamne ajută! …și Baftă la lansare! 

George Pădure : – Să fie!

Publicitate