Fascinanta mea întâlnire cu Finlanda, cu zăpezile sale și cu oamenii săi minunați se apropie cu pași repezi. Îmi este alături Ambasada României la Helsinki, care, printre multe alte “mâini de ajutor”, mi-a facilitat întâlniri – virtuale, deocamdată – cu români de excepție, trăitori în această țară. Grație aceleiași inimoase Cristina Halacu-Nicon, a intrat în raza atenției mele și ANDREEA DERLA. Inițiativa Andreei, despre care mi-a vorbit doamna consilier al Ambasadei noastre, mi s-a părut de-a dreptul remarcabilă : Andreea este coordonatorul proiectului “Biblioteca Prichindeilor”, – o inițiativă civilă și comunitară de educație non-formală a copiilor români din diaspora, un proiect menit să unească în jurul cărților pentru copii comunitatea românilor din afara granițelor țării. Dar nu numai acest proiect de “timp liber” o definește pe Andreea, ci și o carieră strălucită în domeniul afacerilor, care a și făcut celebra companie finlandeză REIMA să-i ofere destoinicei românce un important post de conducere în ierarhia sa. A fost o plăcere și o deopotrivă o bucurie să port un dialog la distanță cu Andreea, sperând ca la fotografiile pe care mi le-a trimis să pot adăuga , cât de curând, și una cu noi două, având ca fundal zăpezile proaspăt căzute în frumosul Helsinki. Redau mai jos dialogul cu ANDREEA DERLA, unul dintre acei români care aduc lumină pe chipurile celor ce intră în contact cu ei.
Marina Almășan : – Dragă Andreea, initiativa ta, legată de “Biblioteca Prichindeilor”, plus celelalte succese profesionale și personale, te înscriu, fără doar și poate, în categoria “Femeilor de 10”. Spune-mi, te rog, dacă pe cărțile noastre de vizită ( mă refer la cele “fizice”, la cartonașele pe care le întindem celor cu care intrăm în contact ) ar avea loc mai multe elemente decât o funcție, o adresă și un numar de telefon, care ar fi cele 5 elemente principale pe care le-ai adăuga pe cartea ta de vizita?
Andreea Derla : – Uff! … grea intrebare 😊! Daca ma intrebi ce alte roluri as pune pe cartea de vizita si cu care ma identific as spune: mama, sotie, sora, prietena si nu in ultimul rand femeie.
Marina Almășan : – Ai dezvoltat un proiect atât de frumos, dedicat copiilor, ești, cum spuneai, la rândul tău mamă, dar hai să vorbim puțin despre copilăria ta : ce amintiri frumoase i-ai păstrat, ce anume din acei ani te-a făcut ceea ce ești acum, cum se deosebea ea, copilăria ta, de ceea ce trăiesc astazi copiii tai?
Andreea Derla : – Daca imi intrebi unii din fostii vecini din locul in care am copilarit, sunt inca oameni care vor 
spune ca am ramas in istoria locului ca fiind cel mai obraznic copil de pe scara 😃. Asta pentru ca tot timpul aveam un plan sa facem cate ceva, ceea ce nu era intotdeauna pe placul oamenilor mari, de genul : sa ne cataram in cei mai inalti copaci, sa mancam ciresele inca verzi sau strugurii din vita de vie din fata scarii blocului, necopti inca, desigur. Ma amuza acest statut, pentru ca astazi, ca mama, sunt constienta ca nu exista copii obraznici, ci doar copii curiosi si cu initiative. Eram cea de la bloc care ma jucam intotdeauna cu baietii, care ii coordonam si cu care puneam la cale cele mai nastrusnice idei, dar si cea care organizam zilele de curatenie cand ne asiguram ca gradina de la noi e cea mai curata, sapata si cu cele mai frumoase flori. Cred ca de pe atunci mi se manifesta spiritul de leader. Cred ca faptul ca nu aveam atatia stimuli, cum sunt azi (telefoane, tablete, etc), m-a facut sa fiu mai inventiva, sa gasesc idei outside the box, si cred ca m-a facut si ceva mai curajoasa.
Difera mult lumea in care mi-am trait eu copilaria, față de lumea in care isi traiesc azi copiii mei copilaria. Incercam sa pastram lucrurile bune din copilaria noastra si in viata lor, cum ar fi contactul cu natura, cu cartile, cu realitatea si reducerea cat mai mult (cel putin pentru moment) a contactului cu tehnologia. Generatia lor cred ca are parte de o educatie cu mai mult accent pe emotionalul lor, fata de educatia primita de generatia mea, iar lucrul asta se vede in cat de usor au incredere in ei si cat de usor devin independenti pentru ca asa simt si nu de nevoie, cum s-a întâmplat cu multi dintre cei din generatia copiiilor cu “cheia de gat”.
Marina Almășan : – Ai făcut o radiografie corectă a copilăriei de ieri și a celei de azi. Hai să ne desprindem de acea vârsta și am să te rog sa conturezi parcursul tău profesional, până la contactul cu Finlanda.
Andreea Derla : – Primul job l-am inceput in Timisoara, intr-o multinationala, unde coordonam la nivel regional proiectele de schimbare a etichetelor produselor. Da, exista un job si pentru asta 😊 Nu a fost neaparat my dream job, dar mi-am facut treaba constiincios, asa cum sunt de altfel, iar la scurt timp mi s-a propus, in cadrul aceleiasi companii, un job in Supply Chain si Demand, iar asta a deschis o poarta catre o lume care m-a cucerit. Nu m-as fi gandit niciodata, prin prisma studiilor absolvite, eu absolvind Relatii Publice si Stiinte Politice, pasionata de carti si filosofie, ca o sa ajung sa lucrez cu cifre si planificare in lumea businessului, dar hazardul si-a jucat rolul si am ajuns in sfera asta profesionala care si acum inca ma pasioneaza, dupa mai bine de 10 ani.
Pentru cativa ani, viata mi-a fost “in valiza”, facand naveta intre Timisoara si Geneva, echipa toata fiindu-mi in Geneva, eu fiind singura care lucram din Romania pentru organizatia respectiva. Acolo am avut oportunitea sa inteleg si invat ce inseamna agilitatea deciziilor in business atunci cand o situatie de criza apare de pe o zi pe alta, cum a fost cazul revolutiei din Tunisia in 2011, sau ce inseamna sa gandesti outside the box atunci cand faci supply chain pentru armata americana care se afla la baza militara din Afghanistan. Acei ani i-am privit intodeauna mai mult ca pe o adevarata scoala de business, decat ca pe un job; acolo am avut norocul sa cunosc adevarati lideri si mentori si care si-au pus aprenta asupra mea nu doar profesional, dar si asupra mea, ca om.
In 2016 mi s-a propus o promovare care presupunea mutarea mea la Bucuresti, asa ca in Mai 2016 m-am mutat impreuna cu sotul meu in Bucuresti. Aici am avut ocazia sa coordonez mai multe lansari de produse de Hair si Beauty, dar cel mai apropiat de suflet a fost relansarea unui brand international in zona de South East Europe. A fost un proiect provocator, dar cred ca de asta mi-a si placut. Preluasem proiectul in fază destul de incipienta, in Iunie, iar marea provocare era sa il avem relansat pana in Octobrie, pana la evenimentul de Black Friday. Fiind un brand electro, daca ratam Black Friday, ratam jumatate din business. A fost un roller coaster emotional acel proiect, dar si bucuria a fost pe masura, atunci cand ne-a reusit, mie si echipei. Iar dupa asta la scurt timp a urmat… Finlanda! 😊
Marina Almășan : – Cum anume a intrat în viața ta această țară, care nu e chiar “la o aruncătură de băț”? Ce știai despre ea, înainte de a păși pe pamântul său?
Andreea Derla : – Finlanda a intrat in viata mea o data cu propunerea celor de la Reima de a ma ocupa la nivel global de supply chain-ul lor. Era o provocare profesionala si era ocazia perfecta sa pun in practica tot ce invatasem pana atunci. Stiam despre Finlanda ca e aproape de Polul Nord, ceea ce ma amuza, pentru ca in zilele toride din Romania intotdeauna glumeam cu sotul meu ca noi o sa ne mutam intr-o zi la Polul Nord, amandoi fiind mai mult fani iarna decat vara. Mai stiam ca e tara lui Mos Craciun, ca e intotdeauna intre primele la cele mai fericite tari din lume si ca au unul dintre cele mai performante sisteme de invatamant din lume.
Marina Almășan : – Și…care au fost primele impresii, la primul contact? Cum au variat ele, în timp?
Andreea Derla : – Una dintre primele impresii a fost : “ce multa natura peste tot! – am padurea la 5 minute de locul unde traiesc si e asa peste tot in Helsinki. Printre primele impresii au mai fost si cele legate de cat de simplu traiesc oamenii si ce putine masini sunt in trafic, eu obisnuita fiind sa fac din Pipera pana in Razoare si o ora jumatate in trafic, la orele de varf. Din fericire, nu au fost doar impresii, ci viata chiar asa și este aici! Se pretuieste mult natura si peste tot in oras dai de cate o padure. Iar traficul este inca foarte lejer, aici fiind ceva obisnuit sa se circule mult cu transportul in comun sau cu bicicleta.
Marina Almășan : – Frumoasa “introducere” în cunoașterea noii țări. Creionează-ne, te rog, un Top 5 al celor mai impresionante lucruri, legate de Finlanda și finlandezi!
- Midnight sun si faptul ca din Mai pana in August este lumina la miezul noptii.
- Aurora boreala pe care am avut norocul sa o vad de la balconul locuitei mele.
- Faptul ca, in ciuda falsei impresii ca sunt reci, sunt oameni calzi si saritori atunci cand ii cunosti.
- Respectul fata de spatiul personal al celorlati.
- Increderea pe care finlandezii o au in Stat si implicarea lor civica, pe care o considera atat de normala.
Marina Almășan : – Ai descoperit și lucruri care nu-ți sunt pe plac?
Andreea Derla : – Ca peste tot, sunt și lucruri bune, și mai putin bune, dar nimic notabil care sa nu imi fie pe plac.
Marina Almășan : – Ce anume îți lipsește de acasă?
Andreea Derla : – Surorile si nepoatele mele. Ne organizam sa mergem noi acasa sau sa vina in vizita la noi, in asa fel incat sa ne vedem de cateva ori pe an. In rest, sunt acasa aici! 😊
Marina Almășan : – Cum este Andreea, în afara profesionistului din business? Dezvăluie-ne frânturi din viața personală, din familia ta, pasiuni, timpul liber , etc
Andreea Derla : – Sunt joviala, imi place sa experimentez in bucatarie si sa gatesc impreuna cu sotul meu, imi place cand mergem, impreuna cu fiicele noastre care au aproape 5 ani ( gemene! – n.a.) in padure. Și stăm acolo cu orele! De fapt, una din cele mai mari pasiuni este sa mergem cu orele in padure sa culegem ciuperci. Din fericire, aici este tara ciupercilor si ai libertatea de a le culege. Cand mai intalnim si cate o caprioara sau un iepuras, e reteta perfecta pentru o zi minunata. Ma bucur sa redescopar cele mai banale si normale lucruri prin ochii fetelor.
In general timpul liber mi-l dedic familiei, bibliotecii si prietenilor.
Marina Almășan : – Ai rostit cuvântul magic : “bibliotecă”. Vorbeste-ne puțin despre Proiectul tau de suflet, cel dedicat copiilor. De ce te-a atras, ce “victorii” ai obținut, ce planuri ai mai departe?
Andreea Derla : “Biblioteca Prichindeilor” din Helsinki a pornit acum un an, la cateva luni dupa ce m-am mutat aici cu familia. Citisem despre proiect pe Facebook si mi s-a parut extraordinară ideea de a avea o biblioteca in limba romana, de a crea o comunitate in jurul cartilor, eu fiind intotdeauna o iubitoare a lor. M-am auzit apoi cu Ana Radulet, initiatoarea proiectului care a si infiintat prima Biblioteca a prichindeilor, cea din Praga, si asa am inceput aceasta poveste. La inceput am pus la dispozitia bibliotecii cartile copiilor mei, pe care le adusesem cu 
noi cand ne-am mutat, si aveam putin peste 100 de titluri, iar acum am ajuns la peste 400 de titluri, atent alese și pe care le pun la dispozitia copiilor romani de aici. O data la 2-3 luni organizez si intalniri/ateliere de joaca, unde citim, cantam, ne jucam. Din fericire, aici primesc si sprijinul comunitatii finlandeze, ei punandu-ne la dispozitie o sala la Oodi – care este și una dintre cele mai frumoase biblioteci din Europa – unde ne putem intalni. La ultima intalnire am avut in jur de 35 de copiii inscrisi si ne-am jucat jocurile pe care le jucam noi in copilarie, cum ar fi “Tara, tara vrem ostasi” sau am desenat Arcul de Triumf din Bucuresti sau Coloana Infinitului. Victoriile sunt 
reprezentate de fiecare carte imprumutata, de bucuria copiilor de a se juca in romaneste si de sentimentul de comunitate pe care il avem, atunci cand suntem impreuna. Un sentiment coplesitor de bucurie a fost atunci cand am avut familii care au venit de la mai mult de 100 km de Helsinki si erau bucurosi ca astfel copiii lor au ocazia sa se joace in limba romana.
Pentru anul acesta lucram la un proiect in care sa aducem scriitori de povesti romani aici in Helsinki si cu care sa avem ateliere pentru copii.
Marina Almășan : – Uite, m-ai convins! Voi “cotiza” și eu la Biblioteca voastră cu câteva exemplare din “ Cele 7 pățanii ale lui Victoraș” – cartea pentru copii pe care am scris-o când era fiul meu mic!😁 Haide să încheiem interviul cu niște recomandări legate de cele mai frumoase locuri din Finlanda ( sau din Helsinki), cele care te-au fascinat și ai vrea să le recomanzi unor viitori turiști. Te rog să faci și niște recomandări legate de interacțiunea cu această țară!
Andreea Derla : – Pe langa locurile cunoscute pe care le poti vizita, cum ar fi Portul sau piata Senaatintori, un loc din care poti simti pulsul orasului si tare drag mie este cafeneaua St George café, un loc chiar in centrul orasului. De acolo ajungi usor in Vanha Kauppahalli (Kauppatori) – una dintre cele mai vechi piețe din Europa, iar de la Kauppatori poti merge la o plimbare pe tarmul marii, spre parcul Kaivopuisto. Si daca esti suficient de curajos, in lunile de iarna poti incheia plimbarea cu o baie in apa inghetata si o sauna la Löyly, lucru obisnuit de altfel pentru finlandezi.
Cu siguranta o sa fiti placut surprinsi de Finlanda!
Marina Almășan : – Exceptând faza cu baia în apa înghețată ( Brrr!😩😩) totul sună magnific! Abia aștept!
Comentează